Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

In alb si negru

1 min lectură·
Mediu
Tu nu stii sa canti la pian.
Stii doar sa ii vorbesti
din varful degetelor.
Te-am ascultat intamplator
fara sa inteleg.
Sunetele mi-au strabatut carnea
devenita permeabila
si-am sangerat
lumina.
Sub ochiul tau drept
albul si negrul s-au certat furtunos
s-au imbratisat apoi
fara intrepatrunderi
in tonuri de gri.
Vorbaria ta noncolora
mi-a lasat cuvintele
pustii.
095.828
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
56
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Adriana Bochis. “In alb si negru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-bochis/poezie/43487/in-alb-si-negru

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@florin-halalauFHFlorin Hălălău
Dă-mi voie să mă așez lîngă tine și să ascult și eu cîntecul acesta din șoapte albe și negre. Este minunat cum nici un cuvînt nu lipsește și cum nici unul nu prisosește. Forma perfectă m-a lăsat pustiit de grai...
0
@adi-rosianARAdi Rosian
Sincer nu imi place gri-ul considerandu-l o nuanta a neadevarului. In poezia ta capata insa intelesuri melodice. Eu as mai lucra finalul...
0
@adriana-bochisABAdriana Bochis
Va multumesc pentru vizita si comentarii.
Florin, cantecul asta se asculta direct cu sufletul :).
Adi, probabil ai fost indus in eroare de versurile \"fara intrepatrunderi/ in tonuri de gri\". Ele exprima tocmai alternanta alb-negru, fara griuri. Cele doua nu se amesteca... Ar fi cam greu de realizat asta, avand in vedere ca e vorba, totusi, de un pian :). Multumesc pentru sugestie.
0
@sorin-olariuSOSorin Olariu
poemul tau e ca un cantec soptit...
0
@cristina-hasseCHCristina Hasse
Pianul a fost si va ramane una dintre obsesiile mele. Poate si pentru ca imi doresc unul de cand eram mica si inca nu am reusit sa-mi fac rost.

Sa inteleg ca pianul acesta te-a cucerit cu o sonata \"razvratita\", \"socanta\" (in care \"albul si negrul s-au certat furtunos\", apoi \"s-au imbratisat\"). Vorbaria asta noncolora a dus la varsare de sange...de lumina...
0
Cum sa poti sa-ti deschizi aripile undeva in miezul lacrimilor cazute de cu seara undeva - martorii oculari spun ca s-ar fi simtitit primavara - departe de lumea dezlegata la pictura cu degetul pe inima...Sufletul, deh! Ca si sufletul...Suflat ca si praful de pe cartilea apasate de tacere undeva in rafturile albe de ingeri...Inca o urma de aripa lunga si plina de tacere dinadins...Si printre frunzele verzi asa de greu de prins...

Inger lung si praf de stea peste alb de negru grea...
0
@adriana-bochisABAdriana Bochis
As fi vrut sa soptesc un cantec fara cuvinte, dar atunci nu l-as fi putut incrusta pe verde...

Va multumesc pentru ascultare.
0
M-am oprit si eu sa ascult cantecul pianului tau si mi-a placutt.
0
TRthea rogoz
ai incercat vreodata(cred ca da)sa scrii poeme in proza...te-ar prinde foarte bine..ai o anumita tenta folosofica si intr-un astfel de poem e nevoie de asa ceva.
Renunta la expresiile comune sau nu le alatura...ai niste sintagme remarcabile..daca le-ai pune una langa alta,ai reusi sa faci ceva de-a dreptul socant.Nu stiu daca asa e intentia ta,daca nu...iti urez succes in continuare!
0