Meditatie

Ca o corabie cu panzele intinse ma avant catre largul fiintei mele... Voi poposi in golfuri de dorinte si ma voi feri de furtunile sufletului... Voi face din noapte, senina zi, si din odihna, dulce stradanie... Acum ma aplec inspre neguri si, cu o singura suflare a vietii, imprastiu incertitudini si frici. Voi trai in deplinatatea oceanelor mele, mereu cautand, mereu descoperind, o alta liniste, un vechi adevar... Nu pot altfel, nu stiu altfel...