Poezie
Charlot
2 min lectură·
Mediu
Tolănit fiind pe o bancă precum un neras Charlot
Mi-e lehamite de gânduri, visele îmi sunt in grevă
Văd cum lungi, pe tocuri cui trec bulanele de Evă
Iar sub bernevecii second simt jenat că încă pot.
Cum amurgu' încet se lasă peste vara ce se duce
Și răcoarea pe la șale mă îndeamnă să stau drept
Ridicându-mă închei șlițul, trag aerul serii-n piept,
Când deodată o brună apare elegantă la răscruce.
Vine cu un mers elastic, etalând coapse bronzate
Sub fustița neagră scurtă cam cât foaia din jurnal;
Gura sa strident rujată schițând un surâs senzual
Îmi provoacă instantaneu puls mărit și anxietate.
Ca să maschez slăbiciunea mă așez frumos la loc,
Percepând că-s vulnerabil, ea se pune lângă mine
Și împingând din șoldul tare de femeie foarte bine
Mă presează pe cvadriceps aruncând priviri de foc .
După-un timp de tatonare coana-mi zice răgușită:
Tremuri ca frunza în vânt, ai un chip trist de ascet
Îmi transmiți fierbinți emoții, simt platonicul poet;
Parol, sunt slabă de înger și-am o teamă de ispită.
Spune-mi Mașa, prin ăst loc fac o cursă regulată
Stau in gazdă la un popă ce-are veri in Chișinău
De-un an sunt venită aici, al meu soț e la bulău
Din păcate dragă domn acum te văd prima dată.
Buzunarul ți-e umflat de parcă ai vreun pistolet
Zi și tu trei vorbe numa' să știu de cine-s lipită!
Îi răspund: în supoziții esti o țâră prea grăbită
Ai ghicit totuși un lucru: că sunt un șomer poet.
Firea mea nu-i de fricos, am tupeu și la injecție
Asistente fug de mine fiindcă le palpez pe dos
Posedând din moși strămoși sânge de libidinos
Aș dori iubită Mașa să mă vindeci de-o erecție.
001.065
0