Poezie

Racolare

1 min lectură·17 martie 2015

Mediu

Biet consumator de rime îmi plimb fantezia în ploaie

Spălând pașii prin băltoace cu un mers cam enervant.

Printre picături văd coapse sub vreun șliț mai elegant

Ca-n nopți de nesomn, isteric să le reproduc pe foaie.

Leafa de inginer fiind mică port nădragi cârpiți în tur;

Ajungând în parc ud leorcă dau de-un monoton decor,

Urc spre banca dintr-un chioșc, șed picior peste picior

După un timp o agentă blondă vine lent privind în jur.

Când atent ea mă fixează, strig spontan justificarea:

Nu am chef să stau acasă să-mi distrug nervii la știri,

Vreau s-admir o primăvară dezgolită în lungi priviri

Arătați superb domniță, vă priește enorm plimbarea!

Agenta îmi răspunde dur: pari mascul cam în etate

Ca să stai leoarcă într-un chioșc pe o bancă obosită.

E-un cartier cu mulți nebuni, plin de lume urgisită

Te-am crezut vreun boschetar în starea de ebrietate.

Acum că te studiez mai bine te-am citit, ești visător

Cu un look de calic fraier pentru prostituate, pești,

Presupun că fiind romantic compania mea dorești

Poți să ma întalnești des seara, activând ca turnător.

00958

Adrian Tarita. “ Racolare .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14067695/racolare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.