Poezie
Contemplare
1 min lectură·
Mediu
Rutină, plâns, oftat de viață dură
Viața ma părăsit din lipsă de mișcare
Am rămas ca o statuie înghețata de ploaie
Interesez eu pe cineva oare?
Dimineți reci, nopți moarte
Cântece surde, mângâieri goale,
Contemplez în nemișcare viața,
Ca Venus din Milo, fără îmbrațișare
Liniștea, își târă voalul greoi
Peste ale mele pleoape, am murit oare?
Gânduri, gânduri vin sufocate
Iar fără nerușinare îmi spun...
Carpe diem.
001896
0