Un elefant, fără să vrea, a distrus un mușuroi.
Furnicile înfuriate, pe loc i-au declarat război.
S-au adunat cu miile, hotărâte să-l doboare
Și să-i devoreze trupul până la apus de soare.
Fără
Naivi și-atât de tinerei…
N-au mai făcut-o niciodată.
El, rușinat, îi spune ei:
Nu știu, nu pot, ești supărată?!
Și-atuncea ea, râzând zglobiu,
Îi spune: “- Ei, fir-ar să fie!
Bine-nțeles,
Nu-i om să nu se fi lovit și carnea rău să-l doară,
Sau și-a rupt mână ori picior căzând de pe vreo scară,
Ori s-a tăiat cu vreun cuțit, durerea nemiloasă
Parcă-n ficat i s-a oprit și nu mai vrea