Adrian Munteanu

Extraordinari sunteți cu toții. Incepe să mă pasioneze această varianta de discuție, mai ales pentru că ai- in sfarsit - senzația ca nu vorbesti de unul singur.
Multumesc pentru aprecieri. Sper să nu dezamăgesc în continuare. Numai pentru un lucru aș vrea să fiu scuzat : nu am calculator acasă, mă folosesc de cel de la serviciu, motiv pentru care nu știu dacă voi reuși să fiu extrem de activ și punctual, să țin legătura cu toți cei doritori să ne menținem într-un dialog față în față cu gândul poetic.
Adim

Dincolo de sensibilitatea ușor prea marcată, remarc echilibrul între cele doua segmente majore ale poemului. Se folosește , în ambele, tehnica repetiției de formule cu preponderență auditivă :\" în trupul meu \" - la prima structură de text - \" te caută...te mângâie...te adună \" la final.
Detașez imaginea \" ca vântul de vară ce-a plecat de acasă în zori / să găsească, prosternat în țărână, urmele ploii.\"
Atenție la explozia sentimentului ! Trebuie ținut mai bine în frâu. Nu te dai în palma nimănui, fără un bun control interior, fără o stăpânire de mijloace exterioare.
Adim

Poezie de stare, desen în alb-negru. Apreciez sinteza, desfășurarea pe mici dimensiuni, ca un miniportret in acuarelă.
Amin

Ești prima mea corespondentă. Mulțumesc pentru apreciere si pentru sfat. Voi ține cont de problema semnelor.
Sper că voi rezerva, de acum înainte, destule surprize plăcute. Tocmai pentru ca te-ai obosit să comunici cu mine îți spun una dintre ele : voi trimite câte un sonet pe zi timp de cel puțin un an. Acest lucru îl pregătesc eu acum : un volum ( sau mai multe )cu 365 de sonete.
Asadar, pe curand !
Adim

Un poem dominat de idee. Una, dar serioasă și expresiv dezvoltată. Atentie însă ! Pe această linie se poate merge doar odată.
E prima poezie pe care ți-o citesc. Rezultatul lecturării ei ? Voi reveni la paginile cu același nume.
Adim