Unde mi-e mama ? Unde-i este locul ?

Miracolul versurilor tale mă impresionează în orice moment, se simte în orice cuvânt pasiunea pe care o pui. Fiecare vers își schimbă culoarea după sufletul cititorului, e ca o lumină în prag de seara acolo unde parcă doar întunericul domnește. Tu și versul tău aveți o voință de depășire a unei experiențe sensibile care au drept punct de plecare, dorința de a trăi integral cuvântul. Frumusețea versului e ca o înflorire a cuvântului ce se identifică cu autorul. Te prinzi în mreaja versului ca într-un chip, vrând să te ascunzi printre cuvinte, tu ești făcut din cuvânt și ca o spirală din galsul tăcere iese o frumoasă melodie.