Poezie
Nici n-ai ieșit din cuibul desfătării
Sonet 436
1 min lectură·
Mediu
Nici n-ai ieșit din cuibul desfătării
Și-ncep să număr orele rămase.
Pustii și triste-nșiruiri de vase
Zvârlite-n hău de-un val înalt al mării.
Fur rodul crud din așezări mănoase,
Căci patima e fructul adăstării
Într-un sertar de taină al cămării
Cu pofte dulci din care-mi trag foloase.
De-ntârzii, curge-o spaimă în artere.
De vii, la tâlcul râvnei m-am decis.
Îți știu răsuflul gata să adere
La tot ce-am spus și n-a mai fost de zis.
Smulg vălul moale-al bluzei, cu durere,
Și-o ramură din mărul interzis.
24 februarie 2005
025.242
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Nici n-ai ieșit din cuibul desfătării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/196203/nici-n-ai-iesit-din-cuibul-desfatariiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GDGDGabriela Docan✓mi-a plăcut foarte mult versul \"Îți știu răsuflul gata să adere\"... nimic nu e în plus, nimic nu e în minus la acest sonet fragil, în care curg versuri de o mare sensibilitate, de un erotism fin, sugerat...
0
AMMulțumesc pentru trecerea și aprecierea înfăptuită tocmai în aceste zile de week-end, când lumea numai poezie nu se gândește să citească.
0