Poezie
Pe-un talger Luna, ea este mânia
Sonet 304
1 min lectură·
Mediu
Pe-un talger Luna, ea este mânia
Și moartea dulce în desfrâu și ură.
Tăcerea dreaptă patima mi-o fură
Adăpostind de-a pururi lăcomia.
Pe celălalt, a Soarelui arsură,
Înțelepciunea calmă, omenia
Un foc înalt urcând în cer solia
Cuvântului strivit în grea armură.
Mă lupt umil să-mi decorez pereții
Cu limpezirea revărsată blând,
Să fiu un Crist în pragul dimineții
Solar argint în vorba mea turnând.
Abia atunci, urcat pe crucea vieții,
Voi răsări mereu, agonizând.
27 august 2004
023.544
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Pe-un talger Luna, ea este mânia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/131746/pe-un-talger-luna-ea-este-maniaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am pus luna în această lumină gândindu-mă la întuneric. Nici eu nu sunt acela care nu-i văd atracția, dar era văzută acum doar alternativa cu lumina zilei.
Să-mi trăiești.
Să-mi trăiești.
0

Anda cu drag,