Adrian Firica

ENJOI,
De ce pierzi timpul și-ți strici ochișorii. Mergi pe plajă. Descalță-te.
Nu te lua după mine. Sunt prost crescut ... uneori mai și fluier.
Lasă-te ademenită de un bărbat frumos.

\"Am fi bini, e!\". Asta este expresia corectă. În rest, nu mă bag, sunteți prea multe și mă zăpăcesc, de nu mai pot da răspunsuri corecte membrelor \"Organizației Acordului Consonant\"

Dumneata mă luași pe nepegătite.
Tocmai ce îmi creștea o mână lipsă.
Rămăseși, așadară, fără degete.
Și fără ăla de-arată Steaua polară.

Aveam de ales între \"despicatul firului în partu\" și plasticul sau enervantul \"depilat lung\".
Discuția în cinci bascula când Freud,când Odobleja, când Plotin și nu reușem să-mi conserv niște simțăminte intime, pentru că \"asistenții\" mei matinali mă ascultau, fără a-mi lăsa răgazul pentru cafeaua ce-mi ședea sub nas. Pe de altă parte nu-mi dădeau minima șansă de a mă apuca de treburile curente, din care îmi câștig banii pentru covrigi, taxe și impozite, vin, tutun și abonament pentru tramvai.
Nic m-a înțeles cu o clipă mai devreme decât ceilalți ... și a \"livrat\" o comparație, motivație, explicție, metaforă, oximoron (cum zici tu) ... așa încât a rămas să ne transmitem telefonic titlurile cărților, înștiințări despre care pe unde le mai are, schimburi ș.c.l.
În rest, tocmai ce văd că nu, \"degeaba\", îți este plăcută, poate familiară, geneza asta de doi-jumate!

Miss Ogin nu e așa de rău pe cât pare.
Miss Issippi nu se bea cu gheață - se strică \"blues\"-ul!
Păstrați-vă emoțiile intacte!

\"... Vei fi mult mai mare decât mine, chiar decât mine, Machua Appa, vei urma un drum nou, dar îl vei cunoaște și pe cel vechi și drumurile încurcate le vei privi cu un ochi limpede. Nu ți se va întâmpla nici un rău în keddah, când vei alerga, iar de vei luneca sub picioarele vreunui elefant acesta va ști cine ești și nu te va zdrobi, pentru că tu ești micuța care i-ai văzut dansând în locurile lor ascunse, unde nu i-a văzut nici-un om până acum ...\" La mulți ani acum! \"Cartea junglei\" tale abia e la început, dar Kipling te-a văzut, desigur!
M-am gândit mult ... am pus steaua acolo unde te lauzi cu perfecțiunea ta - cred că pe bună dreptate.

Dacă ești așa de hotărâtă să nu oprești la stopuri, îți trebuie multe lumini la girofaruri. Tu mergi înainte, noi vom încerca să luăm locul brichetelor care să scrie poezie.

Îmi place cum le rânduiești, domnia ta Pane, tot anapoda și cum îți vine la simțire. Tare îmi place! Mă caut de stele. Pe la curele. Păcatele mele, de frunzoi ruginit, cum prea bine zici!
E cald încă!

Am făcut greșeala să mă destăinuiesc vouă că am călătorit în dimineața acestei zile cu o gingașă domnișoară în brațe. Presupuneam că respectați taina confesiunii. Ma-am înșelat teribil în ceea ce vă privește. În ceea ce o privește pe domnișoară, ea a fost destul de mulțumită de pridvorul pe care i l-am oferit ... cu trupul și brațele mele. Am probat efectul poeziei asupra urechilor și sensibilității ei. A coborât împăcată din tramvai și nu ne-am făcut promisiuni. Să spunem că Borges ne-a inspirat pe amândoi cu cele două oglinzi care-și reflectă reciproc apele, iar Magritte ne va fi indicat niște \"trepte ale verii\".
Voi mai purta cândva cravata?
...
Ochelarii mei sublimi,
Ce în cafea citesc lumini,
Iscate din ceresc izvor,
Nu spun, nu vor!

Nici pe departe să mă sperie un film cu scenariu joycean. Categoric nu se poate face un \"preludiu\" ca lumea decât în Irlanda, fie și la Dublin, hai așa cu un pre-preludiu la \"Irish pub-ul\" de lângă firma noastră. Nu de alta, dar sunt teribil de interesat să experimentez rețeta aia cu udatul lămâiului - băi ce palid a ajuns!, iar dl. Bonzai chiar a făcut burtă de la atâta udătură - având și eu acasă un domn din acesta și un cactus. Crezi că un cactus bine udat devine fântână arteziană?
Și eu sunt stresat de concediu, de ideea de concediu. Călătoriile, în sine, și jurnalele de călătorie îmi plac la nebunie. Tocmai de aceea am plecat în Brazilia, numai că nu sunt în stare să țin un jurnal, eu scriu cronici.
Măi, Ulise nu a vrut nici în ruptul capului să plece la Troia să lupte. A ajuns acolo pentru a-și salva reputația - era considerat cel mai inteligent grec. Aiureala aia cu drumul de întoarcere, rătăcirile lui ... să fim serioși! E o făcătură a \"conservatorilor\" din vremea aia. Vezi doamne, dacă te abați de la cutume, dacă lași gospodăria pe mâna altora, etc., ai numai surprize neplăcute. Căci experiență și ceva câștiguri, ei bine, nu se constată a fi dobândit eroul nostru. Tot mai bine-i acasă, cu toate lucrurile mergând după rânduieile vechi.
În concluzie, meriă să vadă stele însemnările tale de călătorie, încă din faza pre-ludică.

Făceam un motoraș existențial, o \"ciuleandră\", alternând \"să\" cu \"și\":
Să spălăm ...
Și relele ...
Să fie ziua ...
Și fiecare ...
... Pfiuuu! ș.a.m.d, să și înc-o dată tot așa!

Critică de artă

Detest profeții ale căror parabole sunt expresii ale refulărilor personale. Contestabile sunt și refulările colectivităților ce ne parvin filtrate de vre-o eminență vicioasă.
Ideologic nu percep rostul atâtor religii părându-mi-se că este prea mare înghesuială de Dumezei și Dumnezei peste Dumnezei. Îmi lipsește orice organ sau aptitudine pentru credință, dar prin educație și cultură înțeleg nevoia altora pentru arbitrajul unor instanțe.
Între algebră, cifre, un sistem geodezic, formule de administrare ale statului, economie, educație, gramatică, versete coranice, poezie persană, o mie și una de nopți și o criminală înscenare hollywoodiană, semnată Ossama, le asum pe toate celelalte, pentru care se va mai fi și murit.
Ossama ben Laden este cel mai prost arab, cel mai bâlbâit profet al lui Allah, cel mai inutil vierme. Nu-mi pot îngădui mai mult, decât un blestem personal:

Ossama, să nu te poată hrăni nici amintirea morților din turnurile americanilor.
Toată viața ta de apoi să rătăcești năuc pe globul auriu, singura plăsmuire umană care a rămas nestâlcită după sfârșitul de lume din 11 septembrie anul trecut.
Hrana ta să fie toate averile lumii, iar neputința ta toate sărăciile adunate ale lumii.
Fi artistul sublim al acestui trist paradox!

Mulțumesc Salma!
Sigur că vom păstra secretul nostru. Restul dialogului se vede. În fine, noaptea trecută am uitat să las aprinsă o lumină, am tot bâjbâit, m-am împiedicat de câteva ori de întunericul dimprejur... Ceva, ceva mi-a trecut prin mână, niște lucruri lăsate de fi\'miu, Matei, la-ntâmplare: povestea lui de vacanță de vară; genele lui zbătându-se teribil pe obrazul meu - a ținut morțiș să vadă un \"horror\" și s-a cam speriat; un caiet cu impresiile lui de viață - pe care trebuie să le \"constat\", după cum mi-a spus el; câteva \"decizii\" luate de el - pe care le-am bănuit numai în timp ce dormea ...
Și evident, multe altele, peste care voi sări părândumi-se nerelevante.
Voi folosi adresa ta secretă de e-mail, de fiecare dată când voi avea de transmis o \"uluială\". Negreșit!

Toate personajele și întâmplările sunt reale. Periuțe de dinți am mai multe, dar voi puteți să le ignorați pe cele care prisosesc. Despre postmodernismul meu nu declar nimic. Singurul lucru pe care pot să îl aduc în apărarea mea este că nu sunt misogin decât când am coșmaruri, dar le uit repede. În restul timpului \"privesc\" atent cum evoluează feminitatea. E foarte interesant, procesul ... iar unele purtătoare îmi trezesc culmea interesului.

Nu măi, nu te apuca sa te piepțeni, că mă înduioșez rău de tot ... las toate lucrurile\'n trăznet și te trezești cu mine pe cap în odaia ta. Numai asta îți lipsea ție acu\'! N-ai văzut că te-am sărit la capitolul dedicațiilor?

O, ce ODÃ!
O dat
O dată
O,
Ce dar!

MA TEA
... cea iubită de ei este născătoare de Zei.
Nexus, om te-ai făcut!
Am pus ar-gint la sufletul nou nascut.

Foarte \"expresivă\" experiența voastră, dar nu mă așteptam să cădeți pradă \"Ei\" cu toții, de-a valma. Dacă nu ați fi dat năvală, știndu-vă oameni cu inspirație, cred că descopereați în cele din urmă virtuțile hamsiei. Domnilor, dacă scoateți ochișorii hamsielor, obțineți CAVIAR. Vă recomand să faceți câteva exerciții în intimitate, acasă, apoi puteți să vă exprimați, cu îndemânare, și în localurile publice. Să cereți șampanie.
Veți ului pe toată lumea. Aplauze garantate!

Constat că lipsește serviciul de urgență denumit, îndeobște, POMPIERI.
V-am avansat la gradul de \"General cu o stea\".
Să-mi trimiteți cartea de vizită și nr. de telefon ...

Fac în numele \"bananiștilor\" câteva precizări:
Bogdan confundă, din când în când, termenii \"infailibil\" cu \"inefabil\" - al doilea fiind din domeniul esteticului, etericului, etc. Este normal acest lucru, câtă vreme vine din partea unui manager de echipă de fotbal, ceea ce nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie puse, pe alocuri, unde trebuie. Simțul de observație al lui Nic e infailibi,și de data asta. Vă invit, deci, să vă încredeți în el. Bogdan, habar nu are ce pilozitate inefabilă are el de la ceafă în jos și cât \"inefabi\" emană din pricina asta, dar nu ar fi prima dată, e generic la el. Acum, mai e și îmbătat de succesul, primul de altfel din viața lui, pentru că a descoperit sursa eșecurilor: teoria fractalilor, combinată cu aceea a catastrofelor. Era micuț acum cincisprezece ani, nu citea literatură științifică, nu avea Internet, iar dacă ar fi să dau crezare Norei, avea înclinații bizare ... bea din sticlă, precum autiștii, nu considera conversația un bun câștigat (Nora nici măcar nu are înclinații de bârfitoare; spre deosebire de mine, dar mi se pare că e un \"simțământ normal\"). Mă opresc aici, părândumi-se că voi cădea într-o arie a calomniei.Trebuie să mă înțelegeți că Brazilia fără Bogdan, e ca America fără Gates. Am să detaliez în corespondența de mâine.

Ce bine e cu voi!