Poezie
Isabellooo!
1 min lectură·
Mediu
Oh, ah, Isabello!, mă arde jarul,
când te văz de mână cu Michel-ul,
prin parisul, de fiecare dată vara, depeizat.
Nu era nici-o celebritate, de în-mânat?
olympia, frapată, te crede comedie franceză,
delegată de Clasa Burgheză.
Știu, e de-a dreptul uman până la cot,
dar mai sus doare, de nu mai suport.
Jean, transfiguratorul,
te-ar duce și-acolo unde n-ai fost în viața ta,
la altar, Isabello, după atâta amar de ani.
Despre mine ex-pui așa: vârsta, copiii, ori viața!
… Michel e toxic abandonând: traviata în aer liber;
un babylon; travestiada; marea pompă;
optimismul dreptului romanapolinian.
Eu am dreptul de cetățean la optim-uman!
Pentru prima dată, scoate-mă la aer ca să:
mă speriu rău; să tac mâlc, total, iremediabil.
Efectele pirotehnice preconizate să țâșnescă din pușcă,
înverzind decorul până-n culmea sublimă a scenelor mute.
După împușcături: întuneric; mister&groază; așteptări …
vine frankenstein și dă bietei traviate un pahar cu apă.
Am scăpat, s-a văzut că e butaforie: kics–cips; Imagination;
Espl. Adequa. Impost. - Etimologicon Magnum.
Taic-am zis să nu dai mâna cu „Mumia revine”,
că vrea să te dea gata înainte de nu știu câți ani!
034056
0