Poezie
Moartea sugestimum pura
1 min lectură·
Mediu
Întocmai ca latina moartă din cerul gurii mă-sii,
mi-a fost pură frica de moarte. Nevinovată obsesie.
De câteva ori,
i-am dat târcoale ca baba băgând găinile-n coteţ
şi suflând în lumânări;
Am strecurat ciocolată în buzunarul asistentei,
a zâmbit ca o curvă cu intenţii bune.
Cearşaful schimbat avea pretenţii de morgă,
doar trei-patru inşi muriseră pe el.
Când mi-am tras sufletul, tot salonul a crezut
că mi-am suflat nasul.
În vene îmi picura sângele unui mort mărinimos,
i-am mulţumit gândindu-mă la nimeni,
moliile îmi foşneau în oasele tatălui de miercurea sau viaţa trecută,
nu mai ţin minte (minte mintea)
Şi uite că n-am mai murit,
m-au cusut doctorii fără plic,
burta mi-arată ca dracu-n praznic,
dar degetele ei acoperă neacoperitul,
şi, a la Cioran,
dacă e să mor vreodată, sunt de acord să o fac oricând,
cu excepţia momentului exact.
Din prea multă dragoste de viaţă,
e foarte uşor de greşit moartea.
011.519
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian A. Agheorghesei. “Moartea sugestimum pura.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14162590/moartea-sugestimum-puraComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Scrisesem un com. dar nu a fost acceptat.
De ce?
N-am idee