Poezie
Amnistie
1 min lectură·
Mediu
O gârlă de păsări speriate
a traversat deodată sufletul meu,
mi-e frică și dor de un om pe care nu l-am cunoscut niciodată.
Peste capelă curgeau aripi și frunze;
când l-am atins ultima dată,
era cald ca viul,
eu, rece ca mortul.
Cred că de-atunci clipesc mai des, alerg după viori mov
și nu cred niciodată că am încuiat ușa și gazul.
Oamenii imaginari pot face multe,
numai să se întoarcă, nu;
clipesc peste diafilmul cu voi
alături de care am împletit cuvinte cu aer, cu pâine, cu apă…
V-aș întoarce spatele ca umbra unui sicriu.
Doar pentru tine,
numai pentru tine
aș lăsa firimituri în urmă
și palmele despreunate.
012.643
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian A. Agheorghesei. “Amnistie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14092499/amnistieComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAOAOttilia Ardeleanu✓în timp, dacă vorbești de diafilm. mi-a plăcut finalul acestui text. pare că imprimă o oarecare speranță.
0