Insomnie

habar nu am de ce, dar tare mai iubesc insomniile. parca rima de la coada e enervanta. poate mi se pare

Insomniile din noptile albite de dor sau de luna, nu ti-e dor cateodata de ele, mai ales atunci cand iti e bine dintr-odata inexplicabil de bine si esti ghiftuit de toate cele si prea plin, si prea mult?

Ai dreptate! Ultima data cand am tinut in mana un mar(mere), am avut ... insomnii. :)

Deja imi e dor de ele.

~ Adina, Numai bine! ~

o răzvrătire frumoasă împotriva plinului de singurătate (în miez de noapte), invocând acele gesturi atât de... gingaș-brutale care acutizează senzația de dureroasă nesupunere.

De atâta singurătate
aud cum îmi bate în tâmple
inima.

celor care iubesc insomniile, sau care au parte de ele si fara sa le iubeasca, celor care au muscat din marul singuratatii, sau nu, va multumesc de vizita si de aprecieri.

Multumeste insomniei cu stele si cu liniste in vene caci iata cum vin clipele sa te duca undeva departe ... Sa nu-ti iei tabureti in bucatarie ca ingerii stau pe ei si te cheama noptile sa-ti vada nevazutele lacrimi...numai tu si ei...si marul ala din care nu mai musti pentru ca e singurul si copilul tau doarme agitat de febra in noaptea asta...nu mai picteaza nimeni ferstrele de la bucatarie...este deja sangiuire curata de cu noapte...ia-ti mainile lungi si mai pacaleste o noapte...poate la iarna se va intampla ceva si in partea asta de lume boanta si ne vom aduce aminte de caldurile de la polii miezului pamantului...

se da ingerul insoticios la insomniile muscate pana la sange

Mie nu îmi plac insomniile pentru că gândurile mă fac să mă simt ca și cum aș fi inima vulnerabilă a singurătății în stare de asediu. Ar trebui să visezi, îmi spun. Visul odihnește și dă speranță.