Poezie
În virtutea inerției
1 min lectură·
Mediu
Prin zâmbete azi nu mai pot să trec
dar lacrimile toate le-nțeleg.
Piciorul stâng mă doare-ngrozitor
de cât de des l-am pus să facă primul pas,
zdrelite, toate amintirile mă dor,
dar cel mai rău mă doare ora de pe ceas.
Mă mișc prin viață în virtutea inerției,
(de poți să spui că inerția-i o virtute)
iar umbra mi-e ca stâlpul infamiei
la care plâng iluziile pierdute.
Nu mă oprește nici o forță de frecare
și nimeni nu-mi imprimă vreun impuls
n-am pietre, dar nici pâine pe cărare,
nimic să-mi scadă sau să-mi crească vechiul puls.
Înaintez pe muchia tot mai ascuțită
a vieții mele încă netrecută,
am vise de fecioară despletită,
cu sufletu-n genunchi, mă rog tăcută.
Cu ochii-nchiși - să recunosc lumina,
mă clatin înainte și-napoi,
prin beznă nu-mi întinde nimeni mâna,
și nu primesc iertarea cifrei doi.
Mă mișc, dar mă zbat în zadar
într-un echilibru precar,
cu gustul amar,
între alb și murdar.
053.093
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adina Stoicescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Adina Stoicescu. “În virtutea inerției.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-stoicescu/poezie/38619/in-virtutea-inertieiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPGavroche, poezia ta e plină de adânci înțelesuri, frumos măiestrite în metafore. Nici nu pot să aleg nimic care să-mi fi plăcut mai mult pentru că, toată poezia m-a impresionat în mod deosebit.
Te felicit din suflet pentru versurile astea!
Te felicit din suflet pentru versurile astea!
0
ASHera si Trandafiras, va multumesc din nou pentru tecerea voastra pe la mine; parca-mi mai rupeti din singuratatea care m-a determinat sa scriu aceste versuri. Gandurile voastre sunt mai valoroase pentru mine decat stelele cand cerul e-nnorat.
0
GPImi iau ceasul si-l intind undeva la soare...A nu, sunt cel putin 10 ceasuri inca acolo...Le-am spalat pe toate si le-am clatit si le-am pus la cumintit...Miroase a iad de seara, dau tarcoale ingerii intorsi si mi se face o nefoame de clipe...Ele se scurg odata cu apa aceea ticaita...N-o sa mai am maini de maine...si nici aer sa respir...da o sa fac rezervare la coada la lapte...de cu ziua...pana atunci stau si ma uit cum bate vantul printre coastele mele...
Senzatii: http://dali.karelia.ru/images/works/1941_12.jpg
Ingerul dalilos ;-)
Senzatii: http://dali.karelia.ru/images/works/1941_12.jpg
Ingerul dalilos ;-)
0
ASAh, timpul era inger cateodata,
subtil decoland din ceasurile moi,
planand protector peste doi,
cu-o aripa usor indoliata.
Da, imi aduc aminte, asta se-ntampla,
cand inertia nu ne cunostea.
Multumesc mult pentru Dali
subtil decoland din ceasurile moi,
planand protector peste doi,
cu-o aripa usor indoliata.
Da, imi aduc aminte, asta se-ntampla,
cand inertia nu ne cunostea.
Multumesc mult pentru Dali
0
superba umbra ca stalp al infamiei la care plang iluziile pierdute sau lipsa fortei de frecare, a vreunui impuls, visele de fecioara despletita, virtutea inertiei, etc... metafore foarte frumoase si bine construite in contextul poeziei! eu ti-as da o stea!