Sunt. sunt o noapte de iulie
și tu, tu îmi ești un glob pe care
nu mai plouă de un secol
te învârți istovit în jurul unui punct
care pare o oră fără secunde în ea
cu buze subțiri
strivind
Peste zilele încă fierbinți de toamnă, o ploiță cu picioare subțiri tropăie vesel și rapid, de parcă ar juca o bătută de la sud. Frunzele mărului bătrân și-au țuguiat buzele și se joacă cu firele de
și-a venit toamna ca o boală incurabilă
copacii isterici
își smulg perucile nesuferite
auncându-le peste vertebrele dezgolite
ale pământului
în mijlocul zilei
un porumbel s-a
Abandonasem copilăria prin miopia adolescenței
în fața tablei de șah cu o figură în mâini
căutând următoarea mișcare
abia pe la 44 mi-am amintit de ea și
am început să o caut
cineva mi-a zis
Înfășurată într-o plapumă albă,
Dimineața se zbate într-un cocon,
Ca o matrioșkă.
Cu ore mai lungi înghițind ore mai scurte,
Cu ape dulci înghițite de ape sărate,
Cu tăcerea așteptându-și
cînd îmi pun rochia mea de mătase
mama îmi spune că bunica mea
cînd era mică a avut și ea un vis
însă bani nu prea sau chiar deloc
norocul ei că avea și ea o bunică
care știa că pentru orice
Se întâmplă că mestecenii plâng
își ascund lacrima sub obraz
din toate puterile rădăcinilor
anotimpuri în șir
le tot culcă pe gând
să nu le plângă
căci așa sunt ei:
bărbați, nu
AL