Poezie
E toamna acasa...
1 min lectură·
Mediu
E toamnă acasă la mine,
Gutuiele-n galben se-aprind,
E toamnă acasă la mine-
În frunză un fel de colind,
În ploaie un fel de chemare,
În suflet un fel de blestem...
E toamnă acasă la mine-
Iar noi,ce departe suntem!
Cocorii valsînd se perindă-
Străină mi-e zarea aici.
Mi-e casa demult o legendă
Departe de bunii amici.
În toamnă pustie, rămîne
Doar maica, o umbră în geam
Ce-aşteaptă un mîine-poimîine
Cu prune legate de ram.
E toamnă acasă la mine
Mirosul de ploi şi pelin
Străbate urcuşuri alpine
Mă cheamă, mă strigă să vin.
Şi-nopțile lungi, fără tine
Mi-e toamna un fel de flagel
Iar frunzele- limbi asasine
Aici, pe tărîm rafael....
002.386
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adelina Labic
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Adelina Labic. “E toamna acasa....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adelina-labic/poezie/13959689/e-toamna-acasaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.