Poezie
A lăsa
1 min lectură·
Mediu
Războiul ăsta e prea lung
undeva între zahăr și cafea.
Mă strigă o voce de bărbat deja,
mă cheamă la Nord, acasă.
Cocoșul nu se aude,
au murit toți vampirii și strigoii deja.
Scrii lângă mine,
viața cui? vocile cui
sună la tine în cap?
Problemă? Cămila s-a pierdut
în pustiu. Cămila s-a pierdut în pachete de
țigări și chibrite.
Ieftin vorbind, eu știu tot.
Vocea mă cheamă spre
Nord, o voi urma.
001.116
0