salt nedorit în toamnă

Convorbiti până la 3 de noapte cu un alter ego ce nu se mai termină și nu s-au început. Străpunge vara târzie miros de informatică, la care sar, sar... iar tu crezi că mor. Ca un ac care a nimerit temporar într-o pernă, îmi scot din ochi o gaură subțire, prin care nu mai încape nici minciuna, dar nici controlul... Crezi că vara asta a meritat să fie trăită, luând în considerație consecința toamnei ce-a adus-o? Iar eu sar, sar, sar, atât de sus încât pământul reușește să se rotească fără de mine, iar eu cred că eu mor, mor mor, simt miros venit de sub frunze, transpirație putrezită.. e destul că am murit noi, Nick... Acum vine iarna, o altă dimensiune, în care voi tot vorbi cu un alterego.