aaa

Iar ma intorc In camera mea trista Si plang Impreuna cu ea. Peretii se strang, Viata mea trece Si farmecul vietii Ma lasa tot rece. Tacerea adanca inseamna ceva Inseamna iubire purtata

Ma uda grija Cu o ploaie acida. Caut marginea Infinitului Batand la colturile Usii ideii. Ma imbrac in cuvinte, Fur haina unui poet vagabond. ( 26.martie.2004)

Un cadavru ingrop Pe-o foaie de hartie Si arzand-o in uitare Incinerez scheletul Cuvantului ce moare: IUBIRE. (5 .februarie.2004)

Te-ai intrebat vreodata cum e sa mori? Te-ai intrebat vreodata cum e sa ceri o ultima clipa? Te-ai intrebat vreodata cum e sa cauti o speranta ce stii ca nu exista, Dar in disperarea-ti

Ne impletim venele Si-n tesatura perfecta Imprimam Ideea de viata. In ochii larg deschisi Ai venelor Vad

Ne sarutam umbrele, Dar apoi ne suntem necunoscuti Si mergem mai departe Pe linia din palma. In labirint Ne strigam

Cercuri de fum de tigara Cad presate de aer. Streangul ne gadila gatul Cu-un zambet ironic. Funia strange Si vrei sa o rupi Si tragi, Dar mana revine goala la loc

Merg Si talpile mi se lipesc de pamant. Prind radacini Deja exist. Pamantul se vrea inapoi Si cere ce-a dat: O bucata din mine. EU sunt dublu-n fiinta EU sunt TU si

Privesc in jos Fereastra-i firul ce ma leaga de lume, Surprinzator ma vad alergand si culegand iluzii, Flori fara petale, Ganduri complementare Gandirii. Totul are un rost, dar nu-l

Privesc in gol, Deodata ochii-mi pica brusc Peste o panza si peste culori. Iau o pensula Si incep a desena haotic. Culorile prind un contur, O forma. Vad culoarea ce simbolizeaza

Obiectul de pe masa plange. El mi-e oglinda, Casant, Se sparge Si mii de cioburi M-arata sluta. Il sarut pentru a-l reconstitui, Dar raceala lui se simte Si mi-s buzele

Pierd cheile sufletului meu, Tu, strainule Le gasesti Si le furi. Bocancii nu ti-i stergi Pe presul de la intrare Si sufletul tu Mi-l calci in picioare. Ma umpli de

Daca-as fi un inger L-as ruga pe Dumnezeu Sa ma lase Sa-mi ocrotesc iubirea. Daca-as fi o stea As rasari in fiecare noapte Sa-ti veghez somnul. Mi-ar fi deajuns sa te

Hai sa murim In vena destinului, Si apoi sa ne pierdem In frigul pupilei Ca doi necunoscuti. Sa ne cernem pamantul Prin bataia anemica A inimii Si apoi ca doi muritori Sa ne numaram

Cuiele ruginite Striga sa fie scoase Din trupul Tau, Nu vor sa pacatuiasca, Pana si ele stiu ca esti Dumnezeu. Tu rabzi Ce pamantul si cerul Nu mai pot. Pietrele se crapa Vrand

Îmi ascund tinerețea Sub riduri de var. Ating peretele și trasez o dungă, Mă-mbătrânesc. Mă-mbrac în linii Și culori insipide. Un val din mine ia foc Sub pământul de