As vrea sa va stiu parerea in legatura cu aceste texte. am incercat sa-mi sterg contul... dar vad ca inca exista, doar ca nu-mi pot schimba pseudonimul. are cineva idee cum pot sterge contul definitiv?
Îți zăresc privirea ascunsă
După genele mari și negre.
Inima ta nepătrunsă
Oferă respingeri dure...
De nerecunoscut ai devenit
Când ți-am mărturisit că voi pleca
Dar ai tăcut, tu nu ai
Desculță
Calc valurile
Cuminte
Le risipesc
Aud
Stânca rece
Și fug
De lacrima mării
Privesc
Fundul apei
Și gust
Din luna
Cânt
În închisoare
Și sufăr
De fericire
Mă joc
Cu
Și cuvântul ăsta: moarte,
Oare ce înseamnă?
Banal.
Eu mor,
Tu mori,
În fiecare zi.
Fără remușcări,
Fără regrete,
Simplu.
Ai murit
Și azi
Pentru mine.
Dar maine,
Cine știe...
Poate
Ochii fără de viață
M-atrag îngrozitor,
Păr negru de mătase,
Formează un decor.
Contesa sângeroasă,
Te scalzi în lac de sânge,
Păstrează-te frumoasă,
Cu chipul tău de înger!
Sufocă-mă
Am vrut să prind luna,
Am sărit, m-am întins,
Degeaba...
Și-a luat picioarele
La spinare și a fugit...
S-a ascuns bine
După un nor, departe,
Ce tristă
A devenit dorința
Ce trecător...
Există atâtea posibilități
Să te iubesc, să mai trăiesc,
Să nu mai mor...
Și ce aleg?
Doresc să fiu fericit
Dar mi-e teamă
De mine, sau... de tine.
Așa că fug,
Renunț la
Realitatea e dură...
Prefer să trăiesc
Un permanent vis,
Să zbor prin abis,
Să nu mă trezesc.
Dar uite că mă fură...
Mă zbat, alerg spre soare,
Ce noapte minunată!
Azi am să fiu
Aș vrea să mă tolanesc pe canapea,
să stau, să visez, fără nici un gând,
Dar nu pot acum, am multe de facut...
Însă în curând voi celebra.
Aș vrea să stau cu tine ore-n șir
Să povestim despre
Boală necruțătoare. Oare o poți învinge?
Nu poți să te opui, tu care mereu
Ziceai să nu ma las? ...doar să fiu eu.
Te-ai schimbat de când în păr îți ninge...
Și plângi... nu doresc să te văd
Castelul...
Privesc valurile,
Ating cu privirea
Stânca rece...
Și urc!
Castelul...
Mângâi pădurea
ce păzește
inefabila istorie...
Trăiesc!
Castelul...
Întoarce timpul
Spre
Am învățat să ascundem
Ochilor nepoftiți
Fiecare lacrimă,
Fiecare îmbrățișare...
Visăm împreună
Să atingem capătul lumii,
Să-nvingem tot ce curma
A noastră unitate...
Visăm un
Nu pot și nu vreau să mai scriu
Trebuie să mă opresc acum,
Nu vreau să fie prea târziu,
Să-nvălui trecutul în fum.
A fost frumos să mă exprim
Prin strofe, rime și măsuri,
E cazul să ne mai
Ma exprim clar, dar se pare
Ca tu nu vrei sa intelegi
A fost un timp scurt dar oare
Mai ai tu mai multi adepti?
Deschide ochii larg, priveste,
Cati te sustin... este pustiu.
Te miri ca faima
Am crezut ca e sfarsitul
Vietii noastre impreuna,
Ne placea la toti cantatul,
Dar ambianta nu-era buna.
Fiecare dintre noi facea...
Ce dicta. Nu era bine!
Gandul nostru se pierdea
Devenise
Stau și plâng
gândindu-mă
la tot ce a fost
Nu mai pot să simt
să fiu fericit...
Timpul s-a blocat!
Mereu mi-a fost greu
Să renunț
Să uit
Să sper
Mi-a fost greu să iubesc
Mă
O mână...
Nu e niciodata singură,
Are o altă
mână.
Un ochi...
Nu privește-n infinit,
singur...
O altă sclipire l-a găsit,
un alt ochi.
Un scârtâit...
Niciodata...
dar niciodata,
nu
Fericit, pierdut în lume,
Ai fost mai demult,
Erai pus pe glume,
Dar... nu știam s-ascult
Un visător incurabil...
Renunțai la somn pentru vise
Totu-ți părea magic,
Nu credeai c-există porți
Ești sus, noi te privim
Cu-a ta coroană mare
Ești bun, asta o știm!
Dar și copacii mor în picioare!
Încerci să fi demn
De numele pe care îl porți.
Cu toate că ești de lemn
Ești și tu sortit
O casa parasita-n departare
Inconjurata de-o padure mare
Cu geamuri mari si fumurii
O casa ce sperie oamenii
Ma-ndepartez pe-aleea impanzita
De copaci uriasi si de rachita
Dar misterul ma
Ma intreb mereu
Ce mai faci acum
Nu te-am mai vazut
De-o luna, sau mai mult
Iti amintesti ce bine era
Sa ne vedem pe strada mea
Sa-mi fi un prieten foarte bun
Pretend we’d fly up to the
Ochii negrii ca o noapte
Te hibnotizeaza poate
Privirea este reala
Chipul galben te-nfioara
Zambetul e impietrit
Obrazul i s-a albit
Pare moarta, dar si vie
Oare cine ea sa fie?
E de-o
Eu nu-alerg sa prind lumea din urma
Prostia-a avansat prea tare
Prefer sa raman mai in urma
Ca doare din ce in ce mai tare
Politicieni corupti conduc
Dau legi care lor le convin
As vrea din
In haine largi
Pe-o strada-ngusta
Sta un copil cam necajit
El vinde fragi
Si sta pe-o fusta
Intr-un colt ferit
Domni si doamne trec mereu
Dar nu vor sa il ajute
Pe copilul derbedeu
Fac numai
O perdea prea groasa de minciuni
Te face sa ajungi in alte lumi
Pe care tu le coordonezi
In care poti sa visezi
Prea multa minciuna,
Mult prea multa ura
De ce sa te ascunzi mereu dupa-acel