Poezie
Fiara (2006)
1 min lectură·
Mediu
O casa parasita-n departare
Inconjurata de-o padure mare
Cu geamuri mari si fumurii
O casa ce sperie oamenii
Ma-ndepartez pe-aleea impanzita
De copaci uriasi si de rachita
Dar misterul ma atrage-ngrozitor
Asa ca ma apropiu de vizor
E-o usa mare, grea, de fier
E frig afara, este ger
Usa se deschide-usor
Ma strabate un fior
Zapada-mi este pan\' la glezna
Si e un intuneric bezna
In ceata deasa se zaresc
Copaci. Nimic nu e lumesc.
Zidul verde ce-nconjoara
Casa unde sta o fiara
E din loc in loc distrus
Totul e asa confuz...
Vreau sa ma indepartez
Si sa-mi spui ca doar visez
Dar se-aprinde o lumina
Ea m-atrage in gradina
Ma apropiu de fantana
Incep sa ma simt stapana
Pe situatie, dar nu sunt
Totul pare-asa profund
O voce ma cheama iar in casa
Dar ratiunea nu ma lasa
Sa renunt asa usor
Sa ma-ndepartez in zbor
Picioarele nu m-asculta
Merg spre usa cea ingusta
Mi-e frica dar nu pot sa plec
Vai! S-a mai aprins un bec
001.787
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- aa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
aa. “Fiara (2006).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aa-0025949/poezie/1759276/fiara-2006Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
