Prietenul Liviu Ioan Stoiciu
Un tip scund și vânos care strânge bine cuvintele între dinți înainte de a le da drumul spre interlocutor
<p>N, 03.05.1968 contact: paul.bogdan(at)agonia.net-Debut în poezie: "Poezii", volum în tandem realizat împreună cu Ioana Andreea Bogdan, 2004;-Debut în proză: Antologia concursului național "Ion Creangă" povești și povestiri, 2004;-Semnatar al manifestului literar Boierismul;-Publicat cu articole, poezie și proză în cotidiane și reviste literare;-Nuvele în limba armeană în revistele Marmara (Constantinopol), Harach (Paris)-2004 Medaliat de Președinția României cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofițer;-Editura Vremea, în colecția teatru: Arevahar, 2008.-Editura Timpul, poezii: Exerciții de singurătate, 2012 , 2018 Volum de poezii Trepte dinspre Dumnezeu.</p>

Cei care se învârt cât de cât prin cercurile în care se răsfață Doamna Literatură sunt obișnuiți cu atmosfera confortabilă în care se conservă pe poziții solide corifeii Domniei Sale. În pofida valurilor artificiale iscate de curentele literare nou apărute și de veșnica dispută sterilă între nonconformiști și opozanții acestora (în fapt, „o apă în ochi” menită să canalizeze atenția în direcții eronate), cei care au în mână robinetul prin care ne parvine literatura au devenit în timp mici dumnezei, și asta nu numai datorită notorietății lor justificate în domeniu, ci și datorită supușeniei lor politice degradante-moral, „înălțatoare”-social și carieristic. Astfel, USR, reprezentanta prestigioasă a literaților de astăzi, a ajuns să fie o Înaltă Curte care judecă nu actul artistic, ci actul istoric și politic, luând și impunând măsuri administrative împotriva acelora care scriu sau publică pe aceia care se arată împotriva dicteurilor politice.
Este și cazul concret în care se află domnul Liviu Ioan Stoiciu. Culpa? A publicat în numărul 6-7 al revistei „Viața Românească” jurnalul pe anul 2005 al scriitorului auto-exilat în Franța, Paul Goma.
Pentru că nu cred că veți avea ocazia să citiți acel număr al „Vieții Românești”, care s-a epuizat încă de sub tipar, am să vă spun pe scurt că Paul Goma, sub forma unui jurnal, analiza acțiunile și componența „comisiei internaționale” pentru studierea holocaustului în România, comisie sponsorizată neconstituțional de Ion Iliescu. De asemenea, Paul Goma aduce aminte de fapte istorice de netăgăduit (acțiunea reprobabilă a unor grupări evreiești din Basarabia și România înainte și după anul de referință 1944) și comentează în stil propriu aceste acte ce produc și astăzi efecte în politica internă și internațională a României.
Tratat ca antisemit, datorită celor scrise, și nu ca nesupus politic, ceea ce era mai greu de susținut, Paul Goma are toate șansele să fie interzis în România și sa fie scos din librării. Și, odată cu el, să pice în dizgrație toți aceia care, din profesionalism literar, i-au publicat opera. Primul pe eșafod, sub ghilotina ipocriziei, a fost împins poetul și prozatorul Liviu Ioan Stoiciu care a fost executat de către Comitetul Director al USR prin demiterea sa din funcția ce o ocupa la „Viața Românească”.
Horia Gârbea, directorul de imagine al USR, ne asigura într-un comunicat de presă: „Comitetul Director al USR nu s-a întrunit ca să pună pe cineva la colț, ci doar prin consultare să găsească acele măsuri ca asemenea situații să nu mai aibă loc”... și: „Nu vor fi represalii împotriva lui Liviu Ioan Stoiciu, așa cum poate el se teme.” Cu siguranță că Stoiciu nu s-a temut, dar la ce i-a folosit?!
La rândul său L.I.Stoiciu declară:
E un caz fără precedent. Proprietarul unei reviste își dă cu firma în cap, punându-i o etichetă infamantă, aceea că promovează antisemitismul. Avem în fruntea Uniunii Scriitorilor o echipă operativă, imorală, de rea-credință, dovedit amatoristică. Ea nu cunoaște nici măcar realitățile de fapt ale USR. A fost o mizerie aruncarea anatemei asupra „Vieții Românești” numai fiindcă l-a publicat pe celebrul scriitor disident Paul Goma, adică fiindcă și-a făcut datoria de a publica un mare scriitor la o revistă a scriitorilor. USR e în stare acum să inventeze o lege prin care Paul Goma, care „nu-și ține gura” (e singurul care mai spune lucrurilor pe nume), să fie interzis, și nu oricum, ci cu etichetă de antisemitism. Vânătoarea de vrăjitoare se face invers. Foștii scriitori compromiși de comunism ocupă funcții în USR și-i condamnă pe scriitorii adevărați, de caracter, cu coloană vertebrală, dovediți așa înainte de \'89. Aștept represalii la adresa mea, pe față sau pe ascuns.
Nu știu ce aș mai putea să adaug pe marginea acestui subiect cauzat de gheaba morală a noii conduceri a USR care s-a grăbit să acționeze ca o instanță penală, înainte ca vreo instanță de drept să se manifeste în acest caz.
Ce ar putea fi spus despre colegii domnului Stoiciu de la „Viața Românească”, director-ambasador(la Atena), domnul Caius Traian Dragomir și redactori-Petre Got și Vasile Andru, care și-au însușit toate criticele aduse acestei reviste și care au „aderat” la hotărârile USR nu ca niște elevi spășiți, ci ca niște „oameni” care tremură în fața deciziei unei instituții și ale unor personalități care le-ar putea afecta cariera?
Cert este faptul că un proces a început. Nu este vorba doar de procesul pe care Paul Goma îl va intenta împotriva USR și împotriva lui Manolescu, ci Procesul Scriitorului Român, scriitor care se vede îngrădit în actul creației și relatării adevărului de către lașitatea și servilismul celor care conduc soarta literaturii române.
Rezultatele pot fi numai două, cale de mijloc nu există!
Ori se va promulga o lege prin care scriitorului (și chiar istoricului) îi vor fi interzise abordarea subiectelor (istorice-certe și nu propaganda antisemită sau instigarea la antisemintism) ce ar putea leza interesele comunității evreiești și politica lipsită de coloană vertebrală a politicii românești din ultimii ani... ori... mira-m-aș! se vor ridica toate opreliștile ce stau în calea exprimării libere și a adevărului istoric.
„Justiția este oarbă!”... În cazul unei sesizări a Justiției, sper din tot sufletul ca aceasta să-și dezlege cârpa de la ochi și să analizeze corect faptele nelăsându-se influențată de „firul roșu”, căci altfel, decizia sa va schimba decisiv sensul democrației literare. În Executiv nu îmi pun nici o speranță, dimpotrivă! Prevăd că Parlamentul, autosesizant și docil, ne va servi o lege inchizitorie cât de curând așa cum a mai facut-o.
Atâta am putut să fac, deocamdată, să scriu două rânduri de încurajare și simpatie pentru cel cu care am avut deosebita plăcere de a discuta câteva ore bune, în timp ce conduceam un vehicul obosit către casă, în drumul nostru de la Agigea la București. Sper sincer că ne așteaptă un alt drum, cu un alt vehicul, cu care să putem străbate literatura alături de oamenii puternici ai acestei Minunate Doamne. Și mai sper că atât Paul Goma, cât și Liviu Ioan Stoiciu nu vor fi lăsați de izbeliște, ci vor fi susținuți de oamenii de caracter, care au onoarea și dreptatea mai sfinte decât orice altceva în viața lor.
Pentru verificarea pulsului aveți câteva texte din care m-am informat și eu:
observatorul
gardianul
stiri neogen
Opinia și istoria lui Paul Goma despre USR în România Liberă
Pagina de internet unde puteți să găsiți aproape tot ce a scris Paul Goma, inclusiv Jurnalul sau pe anul 2005
Cum sa citezi
Paul Bogdan. “Prietenul Liviu Ioan Stoiciu.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/09/prietenul-liviu-ioan-stoiciuComentarii (50)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Eu cred ca Internetul este viitorul literaturii, al poeziei mai ales.
1. pentru ca are viata
2. pentru ca este tot atat de virtual ca si Poezia insasi
restul sunt povesti pentru oameni \"adulti\"
adica pentru rinoceri
nu pot crede...
nu am cuvinte...
Mi se par de neacceptat momentele prin care trece acum domnul Liviu Ioan Stoiciu, cu atat mai mult cu cat ele survin la nici doua saptamani dupa ce am cunoscut in dansul un om. De o mare sensibilitate si, foarte rar, de o mare franchete. Care-si cauta atent cuvintele tocmai pentru a nu minti. Nu asta trebuia sa fie solutia USR, daca-si dorea sa solutioneze ceva. Gestul USR e revoltator, jenant si gresit.
E normal sa ne trateze dispretuitor si sa ne impuna \"legi democratice\" cand ei au un prim ministru criminal dovedit si nimeni nu zice nimic.
Dar eu sper sa apuc timpurile cand se va schimba roata istoriei. Orice imperiu are un inceput si un sfarsit. Atunci o sa pot sa mor linistit...
11 septembrie uneori negru....in Lugoj noaptea la unu fara 10
Rugăciune la moartea unui prieten
„… iartă-le lor toate greșalele pe care cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul au săvârșit…”
Rugăciune pentru cei adormiți
Nu am avut răbdare să citesc toate comentariile deoarece ele întinează ideea de solidaritate cu un om neîndreptățit.
Doamnă Angela Furtună, nu știu dacă voi putea găsi undeva jurnalul lui Goma în format digital dar voi încerca... În altă ordine de idei, doamnă Furtună... eu, cel care găzduiesc aceste discuții \"aiuristice\" mai și dorm din când în când. Dar acum, că m-am trezit și este ora 5AM, ca o dovadă a vigilenței mele, am să încadrez acest \"dialog\" la offtopic\".
Nu numai CE a scris Paul Goma este important, ci faptul că USR s-a pronunțat JUSTIȚIAR înainte ca o instanță de drept să facă acest lucru, s-a autosesizat ca o celulă de partid comunist impunând măsuri administrative împotriva unui om \"nevinovat până la proba contrarie\".
Dacă nu este clară intenția acestui articol să mi se spună!
Este internetul oare o imposibilă unealtă de comunicare prin care se poate purta un dialog civilizat, inteligent? Este o întrebare retorică, vă rog să nu-mi răspundeți!
Vă rog să dați dovadă de maturitate în dialog!
Nu cunosc cazul Angelei deoarece postura ingrată de editor nu-mi oferă cantitatea necesară de timp pentru a citi atâtea materiale câte mi-aș dori să citesc. De aceea, stimată Angela, te rog să readuci în atenția colegilor de site concedierea dumitale de la revista \"Bucovina\", este un moment prielnic.
Ca ultimă intervenție ce are rostul de a tempera orgoliile și de a impulsiona sentimentul civic vreau să vă atrag atenția că pe acest articol a intrat atât Paul Goma cât și Liviu Ioan Stoiciu. După unele informații, nici Domnul Manolescu nu l-a ratat. Deci... puțintică seriozitate!
Desi intr-un alt context scris, gasesc citatul amintit de actualitate. De actualitate si pentru ca exista precedente in USR cand conducerea, intamplatoare sau nu, a luat decizii fara sa fie in masura a le lua sau fara a pastra minima decenta a intemeierii deciziei. Invoc aici si cazul lui Eugen Barbu exclus in \'90 din USR. Paul Goma este si va ramane, prin atitudine, un exemplu de verticalitate. Marturie-argument ii sta opera.
Nu voi putea niciodata fi suspectat ca nutresc simtaminte de simpatie pentru Liviu Ioan Stoiciu. Uneori, circumstante nefericite creaza bariere intre oameni care in conditii normale ar trebui sa se inteleaga. O asemenea nefericita circumstanta a fost la cea de a III-a Intalnire a scriitorilor romani din toata lumea, la Neptun in toamna lui 1999, cand juriul Intalnirii mi-a acordat Premiul Neptun pentru volumul \"Scriitori romani la New York\" (editura Vestala, Bucuresti, 1998). Volumul, care intruneste portrete ale scriitorilor romani ce au continuat sa scrie in romaneste departe de tara, se inscria, inca vreau sa cred, in obiectivele declarate ale intrunirilor de la Neptun, initiate de regretatul Laurentiu Ulici: de a evidentia activitatea scriitorilor romani din afara granitelor tarii si de a-i reapropia de cei din tara. Ei bine, Liviu Ioan Stoiciu a vazut in rasplatirea efortului meu, sincer si total dezinteresat, o consecinta a apropierii mele de familia Ulici! Confruntat cu asemnea rationamente, refuzi sa mai acorzi vreo credibilitate celui care le proclama. In acest caz lui Liviu Ioan Stoiciu.
Insa, aici nu este vorba de vreo reglare de conturi. Chiar daca nu-l simpatizez pe Liviu Ioan Stoiciu, motivul acestor randuri este exprimarea protestului meu vehement impotriva deciziei Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor, in sedinta sa din 8 septembrie 2005, de a-i retrage acestuia calitatea de redactor-sef adjunct al revistei Viata Romaneasca. Sub conducerea inutilului rezistent prin cultura Nicolae Manolescu (mai nou comentator neavizat al partidelor de fotbal, in Jurnalul National), Comitetul Director al USR, format din marionete nedesfacute inca din sforile tribunalelor proletcultiste din timpul dictaturii stalinist-dejist-ceausiste, a decis demiterea lui Liviu Ioan Stoiciu pe motiv ca acesta a permis publicarea in numarul 6-7 din iunie-iulie 2005 al revistei Viata Romaneasca \"a unui text cu continut antisemit. Este vorba despre fragmente din Jurnalul 2005 al lui Paul Goma.\" Intr-un articol precedent, intitulat \"Reincadrarea\" lui Paul Goma, scriam cum adevaratului rezistent anticomunist i s-a confectionat o noua eticheta in locul celei de \"lipsit de talent\". Acum Paul Goma este \"antisemit\". Daca prima eticheta nu a functionat, cea de acum, si-au zis cozile de topor goiste, va functiona cu siguranta, dat fiind climatul de autoflagelare nationala starnit de pactul Weisel-Iliescu. Ce a deranjat in textul lui Goma, se pare, este intrebarea acestuia: \"Nu se jeneaza defel holocaustologii cand falsifica documente, cand inventeaza cronologia evenimentelor, cand prezinta efectul drept cauza?\" Sau, poate mai mult decat intrebarea, a deranjat raspunsul, care i-ar putea mobiliza pe romani, sa se trezeasca din proverbialul somn de moarte: \"De ce s-ar jena, daca noi i-am obisnuit sa aiba in fata o adunatura de muti?, de mutanzi?, de pitestizati?\" Ei, da! Aici e problema! Ce s-ar face toti mistificatorii de istorie romaneasca, inclusiv capitolul Basarabia, daca romanii nu ar mai fi muti, mutanzi si pitestizati? Si-ar pierde locurile din fata alde Manolestii, Liicenii, Blandienii, Plesii, Adamesteanii, ba chiar si cei din Comitetul Director al USR: G. Balaita, G. Dimisianu, H. Garbea, M. Mihaies, Marta Petreu, C. M. Spiridon, G. Chifu, Al. Cistelecan, Varujan Vosganian, Szilagy Istvan laolalta cu atati alti aparatori ai minciunii postdecembriste. Care o continua pe cea dinainte de Decembrie 1989. Dovada cea mai buna este atitudinea incalificabila a redactorilor de la Viata Romaneasca, Caius Traian Dragomir, Vasile Andru si Petre Got care \"in consens cu opinia Comitetului Director si-au exprimat parerea lor de rau fata de publicarea articolului aflat in discutie si si-au insusit continutul si formularea comunicatului USR pe aceasta tema.\" Si, mai departe, \"Redactorii revistei Viata Romaneasca invitati la Comitetul Director au exprimat adeziunea lor la acest punct de vedere\". Curat ca la sedintele de demascare si de infierare ale dusmanilor poporului din timpul dictaturii comuniste.
Nu numai metoda de lucru este preluata din perioada dictatoriala de trista amintire, ci si motivatia. In fapt, demiterea lui Liviu Ioan Stoiciu indica o escaladare a urii bolnave pe care Nicolae Manolescu o nutreste pentru Paul Goma. Nicolae Manolescu, prin noua functie pe care o are, de presedinte al Uniunii Scriitorilor, a intrezarit posibilitatea de a cenzura nu numai pe Paul Goma, dar si pe cei care il publica sau il apara pe Paul Goma. Asaltul marsav al mestecatorului de bachelita de ochelari a inceput in numarul 48 din 2 decembrie 1998 al Romaniei literare cu un editorial intitulat \"Adio, domnule Goma!\" In el, frustratul critic, referindu-se la doua texte ale lui Paul Goma declara ritos: \"M-am decis, de cum le-am citit, sa nu le public. (…) D-sa a dovedit, si nu o data, ca nu cunoaste (in orice caz, ca nu respecta), in raporturile cu colegii de breasla, nici o norma de comportare civilizata.\" Peste ani, comunicatul din 8 septembrie 2005 al Comitetului Director al USR amplifica dictatul manolescului asupra necesitatii respectarii normelor de buna purtare: \"Nici USR nici conducerea revistei Viata Romaneasca nu doresc limitarea libertatii de exprimare a opiniilor, ci doar incadrarea expunerii acestora in limitele unanim acceptate in lumea civilizata.\" In privinta lui Paul Goma, viziunea de pe urma a lui Nicolae Manolescu, colaborator de nadejde al lui Ion Ilici Iliescu, frizeaza patologicul: \"I se va da tot mai putina importanta. Candva, la o curatenie generala, va fi scos pe faras. Ca gangania in care s-a metamorfozat comis-voiajorul din Kafka. Adio, domnule Goma!\". Chiar daca pentru indeplinirea acestui deziderat Nicolae Manolescu ar fi in stare sa-i rada pe toti care cred in Paul Goma, nu se va intampla asa. Istoria neamului nostru romanesc il va aminti de-a pururi pe eroul Paul Goma si nu pe politrucul cultural postdecembrist, arogantul egomaniac Nicolae Manolescu.
Revenind la sentinta Comitetului Director al USR, aceasta este nu numai o rusine fara de seaman, care ar trebui sanctionata cum se cuvine de intreaga scriitorime romana, dar si o dovada ca Romania mai are mult pana sa scape de lichele, colaboratori si purtatori ai mentalitatilor dictatoriale.
Gabriel PLESEA
New York, 10 septembrie 2005\"
Judecînd din unghiul acesta de vedere, faptul că Paul Goma este denunțat ca antisemit, nu mai trebuie să mire pe nimeni. Chiar dacă este căsătorit cu o evreică și este tatăl unui copil evreu, cum singur afirmă.
Evreii sînt un subiect tabu pentru publicistica românească, dacă nu se fac referiri la dimensiunile holocaustului și nu se caută în continuare vinovați pentru drama prin care au trecut în anii ’40 ai secolului trecut. Nu se suflă în schimb nici o vorbă despre faptul că, oamenii fiind și ei, poate au mai și greșit, poate nu au ales întotdeauna cele mai corecte soluții și poate că nu s-au aflat de fiecare dată în tabăra binelui.
Asta încearcă să facă Paul Goma, fără resentimente sau ură de rasă, încercînd să spună unor lucruri pe nume. Liviu Ioan Stoiciu a găsit de cuviință să-i găzduiască aceste opinii în revista “Viața românească”, crezînd că trăim niște vremuri în care cenzura nu mai există. Demiterea abuzivă a acestuia din funcția de redactor-șef adjunct al revistei ne demonstrează contrariul. Corectitudinea politică înțeleasă prost bagă pumnul în gură unui scriitor și om de cultură remarcabil, ca o atenționare pentru cei care gîndesc la fel și au de gînd să o spună public.
În 1977, cînd a încercat să solidarizeze intelectualitatea românească împotriva regimului comunist (ceea ce au reușit să facă cehii cu Charta ’77), Paul Goma s-a trezit singur împotriva unui sistem criminal, care l-a obligat doar la exil, întrucît uciderea lui ar fi însemnat un prea mare scandal internațional, dată fiind amploarea cazului.
În 2005 este de neiertat pentru oamenii de conștiință din România să asiste lași și neputincioși la execuția publică a unuia dintre puținii români care au avut curajul să înfrunte dictatura lui Ceaușescu. Astăzi sînt Goma și Stoiciu, Oleg Brega în Basarabia (a cărui emisiune radiofonică “Hyde Park” a fost interzisă în 2003). Mîine cine urmează?
P.S. Alăturarea numelui lui Eugen Barbu de cel al lui Paul Goma este o blasfemie. Barbu a fost dat în 1990 afară din USR pentru că făcuse poliție politică.
Explicatie: Imi intorc degetele a de pum si simt cum plange palma mea ghemuita cu lacrimi de sange...
Istorica: Era un revolutionar! Azi il citez din memorie: \"Aia de dadeau limbi in cur...\"...Acest individ a fost presedintele USR. Adica Punct.
Adica:Pe locuri, fiti gata, foc!!! Adrian Paunescu - done. Fanus Neagu - done. Nichita Stanescu - (de un confrate de aceeasi natura cu individul cu pricina) - done. Pai era de mirare sa nu Paul Goma - done. Domnul Stoiciu a fost doar pricina...Nu era domnia sa gaseau unul cat de curand...Pai USR devine sens de negatie: UNR - Uniunea Nescriitorilor din Romania...Tot este bine ca macar se grupeaza. Intre ei. Printre ei aia cu ochisorii blue...Sa tina borderul aproape...Ma minunez cum ne patrunde dictatura...Una noua...Cu gust de mal, de stuf, de sare de mare...De la tara moarta!
Deci: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii si nevrednicii robii tai...
Cristalolimpezire: Iisus Cristos a fost un evreu. Si asta \"fara pricina\". Si Maica Lui a fost evreica. Si asta \"fara pricina\". De-atunci toti suntem macar o viata evrei. Si asta \"fara pricina\". Pricina vine de la celalalt.
FulgerDeGand: Intrebat fiind daca a putut sa-si ierte dusmanii, asa cum Mantuitorul ne cere, Parintele Cleopa sincer dezlega adevarul: Mantuitorul stie cat am incercat!
Adica Uniunea (NE)Scriitorilor Socialisti din Romania !
Pan ai punctat foarte bine acest moment rusinos generat de legaturile de clan care se folosesc in cel mai inalt for al vietii noastre literare.
O palma pe obrazul tuturor celor care tin un condei in mana si viseaza la o altfel de viata.
\"RUSINE! STIMABILILOR NESCRIITORI!!! RUSINE!!!
Asa ca intre fundamentalistii de ocazie, eu cutezam, blasfemiator profesionist ce mi-s, sa cred ca Eugen Barbu a fost pus pe tusa importantei datorita mediocritatii operei sale scatologice si nu pt ca, sturlubaticul, cocheta cu organul. Represiv organul. In locul lui Barbu mi-as fi facut partida sau vreun s.r.l. cu Stanescu, Preda, Paleologu, Sadoveanu, Paunescu s.a. Prietenii stiu de ce. Altfel spus poetul arata luna iar prostul se uita la deget(proverb indian) masurandu-i stilistica dupa amprentele curbate ale destiului. Aratator.
Spun ca subiectul cu plagiatul ramane deschis, oricat de propagandistic este enuntata ideea musamalizarii tocmai pentru a ascunde impostura anumitor oportunisti care, printre altele, ca divertisment, au ars o buna parte din arhiva USR. Subiect deschis oricarui individ cu preocupari literare care mai are si o bruma de cunostinte in domeniu. Nu cred ca securitatea, fosta/prezenta/viitoare, poate pune sub tacere astfel de subiecte. Cum nu cred ca plagiatul dadea nota \"blasfemiei\" amendate de tine in detrimentul \"amanuntului\" politiei politice. Eroare de argumentarte, monser. Si mai spun, repetand, ca la baza haiduciei intelectuale promovate cu \"staif\" de elite, care mai de care cu varfurile infipte in arogari necontrolate, se afla nu preocuparea pentru opera de arta ci mai degraba pentru defrisarile pe harta. Harta exclusivismului. Toate puse sub onorabila haina a unor idealuri inalte. Vorba cuiva, vax albina!... Si in acelasi context al stantelor proletar si \"cultist\" adancite, unii si altii, stim noi care!!!, ii vor aruncati la pubela josniciei pe-un Heidegger et co, Eliade, Cioran, Noica s.a. (Liiceanu e victima afacerii cu cei mai sus mentionati) pentru ca au avut, la un moment dat, crezurile lor. Opera? Intemeierea? Nu mai conteaza. Cum, pentru destui, nu conteaza ca ideile nu se pot ucide cu pietre. Chiar nu se pot ucide... Condamnam doar habotnicia ocazionala care se pliaza pe suplul curent al acestei mode prezente. Caci despre moda e vorba. Si pentru a inlatura suspiciunile, nu imi place Eugen Barbu dar nu mi se pare principial a da credit acestui \"comandament al urii\" pus pe sotii anacronice... Oricum, plecasem de la Goma. Tot respectul.
Într-adevăr plecasem de la Goma. Același respect.
Pe scurt, ce se intampla este o mare porcarie si ma dezgusta modalitatea banditeasca in care sunt \"debarcati\" oamenii incomozi si culmea chiar in numele libertatii de exprimare.
Zilele acestea am vizualizat programa de liceu pentru cursul de \"Istoria evreilor. Holocaustul\"... materia cu pricina este in acest moment optionala insa se preconizeaza introducerea obligativitatii acesteia... mai mult exista semnale ca acelor scoli care beneficiaza de fonduri din afara strcuturate pe diferite programe educationale li s-a \"recomandat\" sa includa cursul cu pricina, in caz contrar existand riscul suspendarii sumelor alocate.
Dar revenind... m-a mirat faptul ca despre Stefan cel Mare (Da... cel Mare si Sfant domnilor pana una alta, spre necazul unora) in manualul de istorie sunt scrise doua randuri iar cursul de \"Istoria evreilor. Holocaustul\" cuprinde 9 capitole semnificative ca marime (pentru cei interesati http://www.edu.ro/preu_liceal.html) in care se face propaganda si autoculpabilizare pe banii nostri in numele unor idealuri pe care Israelul nu le-a respectat si nici nu le va respecta vreodata. (n-ar fi desigur prima data... un exemplu simplu este cel al editurii Hasefer, cu aparitii finantate de Guvern in timp ce edituri valoroase nu beneficiaza de un astfel de sprijin).
Sunt dezgustat de servilismul si instinctul de javra al celor din Ministerul Educatiei si imi exprim admiratia pentru modalitatea in care evreii (un popor unit desigur si fie vorba intre noi cu o spiritualitate deosebita din care si eu am invatat destule) reusesc intotdeauna sa-si rada in barbi privind cum noi ne dam singuri palme. L-am urat de Cioran cand a zis ca Miorita a devenit curva... acum ii dau dreptate dar sunt sceptic daca o face pe bani sau dintr-o masochista placere.

Oare nu putem numi aceasta fapta drept \"Tanacul\" culturii romanesti recente. Este crima sau accident. Poate ne raspunde domnul Badilita?
Demiterea domnului Liviu Ioan Stoiciu este un act de inconstineta - zic eu - o pribeala vituperanta pe alocuri. Prin aceasta forma de indepartare USR ne cere sa cenzuram. Suna cunoscut cuvantul??? Sa/l intrebam pe domnul Stoiciu cum i se pare sintagma??? II cunosc o parte din biografie din simplul motiv al \"activarii\" literare multi ani pe plaiurile mele natale.... insa nu mai am timp. Revin