Alienarea la români
GCCristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în presa scrisă (www.redesteptarea.ro), precum și cea de realizator de emisiuni la Tele Europa Nova. Este coordonator al paginii culturale a "Redeșteptării" și realizator al emisiunilor culturale "Paranteze deschise" si "Arte". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 5 iunie 2007 Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru volumul "Pasajul discret", Editura "Anthropos" Timișoara, 2011 (editor: Lucian Alexiu) Laureat al Premiului național de jurnalistică pe anul 2005 oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); în anul 2004, la Timișoara, a primit Premiul "VIP în Banat" pentru jurnalistică (editorial). Este membru fondator al Clubului Cultural "Pro Arte" și al Cenaclului literar "Cuvinte românești", actualmente "Banat". Este redactor al revistei culturale "Banat". Are publicate urmatoarele cărți: "Sens giratoriu" - 2002, editoriale, "Timpul, astfel fragmentat" - 2003, proză, "Anii cinematografului" - 2004, miniroman, "Clipa magică" - 2005, interviuri culturale (toate la Editura Dacia Europa Nova Lugoj) "Înotătorii din ziduri" - proza (editura "Hestia", Timișoara, 2005) "Scrisori din Republica Utopia" - eseuri, editoriale (Editura Nagard, 2006) "Intra muros" - reportaje (Editura Anthropos, Timisoara, 2006) "Semnul Atlantului" - proze (Editura Anthropos, Timisoara, 2007) "Ars longa" - interviuri culturale (Editura Nagard - 2007) "Freddy Stauber, Logic... și pasiunile vieții" - biografic (Editura Nagard - 2009) "Pasajul discret" - eseuri critice (Editura Anthropos, Timisoara, 2011) Prezente in volume colective: "Antologia proza.ro" (Editura Paralela 45, Pitesti, 2006) Almanahul estival science fiction 2007 (editat de revista Helion) Referinte in: "Timisoara literara" - Dictionar bio-bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - filiala Timisoara autori: Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraiescu (Editura Marineasa Timisoara 2007 și ediția a II-a, 2008) "Scriitori si carti" - Livius Petru Bercea (Editura Nagard 2008) "Itinerar critic" - Livius Petru Bercea (Editura Hestia Timisoara 2008) "Oglinda lui Narcis" - critica literara - Constantin Buiciuc (Editura Marineasa Timisoara 2009 si editia a II-a, 2011) "Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America" - autori: Boris Crăciun și Daniela Crăciun - Costin - pag. 228 (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011) A publicat poezie, proză, eseuri și mai ales cronică de carte în revistele timișorene "Orizont", "Orient Latin", „Paralela 45” – suplimentul cultural al cotidianului „Renașterea bănățeană”, "Paradox", "Ulysse", "Tibiscus" - suplimentul "Argonauții", precum și în "Cuvinte românești" și "Banat" - Lugoj, "Reflex","Banatul montan" - Resita, "Cafeneaua literară" - Pitești, "Oglinda literară" – Focșani, "Hyperion" - Botoșani, "Acolada" - Satu Mare, "Interferențe" - Caransebeș, "Arcade" - Strehaia etc. Referințe au apărut în "Orizont" - Timișoara, "Renașterea Bănățeană" -Timișoara, "Paralela 45" - Timisoara, "Reflex" Reșita, "Caligraf" - Drobeta Tr. Severin, "Orient latin" - Timișoara, "Agenda Zilei" - Timișoara, "Prima Oră" - Timișoara, "Ziua de Vest" - Timișoara, "Lamura" - Craiova, "Oglinda literara" - Focsani, "Adevarul" - Bucuresti, "Națiunea" - București, "Arca" - Arad, Radio Timișoara - emisiunea "Viața literară" a poetei Veronica Balaj și "Actualitatea" Lugoj.
A trebuit să vină mișcarea din decembrie 89, ca să simțim, pe pielea noastră, fiorul acestei experiențe, umane în fond. Următoarea fază a fost să deschidem ochii și să discernem câteva aspecte: mai întâi, te poți aliena foarte bine și fără a reduce decalajul astronomic dintre România și Elveția, de pildă. Sinucigașul autohton, care-și pune capăt zilelor fiind șomer, flămând, părăsit de nevastă și amenințat cu evacuarea din apartamentul său sordid de bloc, face tot cam același gest ca și elvețianul care, tulburat din motive obscure, se suie la volanul mașinii sale ultimul răcnet, merge pe o șosea netedă ca-n palmă până în creierul munților și apoi își dă drumul în prăpastie. Măcar lecția asta, cu bungee-jumping numai la dus, am învățat-o bine. Se vede și la buletinele de știri - românii nu numai că au prins gustul gestului extrem, dar se dovedesc și foarte inventivi, ajungându-i din urmă la acest capitol pe mult mai bogații lor semeni danezi, suedezi sau finlandezi, care își pun capăt zilelor chinuiți de angoasa de a o duce prea bine.
Degeaba încearcă să se altoiască pe trupul vânjos al națiunii fanii lui Big Brother sau yoghinii lui Bivolaru, ai noștri au nervii tari. Iar când situația o cere, românii, adaptabili din fire, improvizează din mers.
Lasă-i pe catolicii nord-irlandezi să moară în greva foamei, la închisoare, noi avem greviști ai foamei profesioniști, care nu-și permit s-o mierlească așa ușor, pentru că au mai multe angajamente anuale, care trebuie onorate! Presați de atâtea cauze nobile, bieții oameni au fost nevoiți să inventeze greva foamei cu biscuiți și cu cafele. Lasă-l pe vecinul panonic să-și răsucească meticulos mustața, să-și verifice cizmele lustruite și să bea un ultim clondir de tărie înainte de a plonja în neant, e treaba lui, contează doar că, până la urmă, pălinca e marcă înregistrată la Ardeal! Lasă-i pe sectanții chinezi să-și dea foc în Piața Tien-An-Men, noi ne urcăm pe macarale de câte ori ne trebuie casă sau ne-a părăsit iubita! După ce se filmează, coborâm și pregătim altă reprezentație.
Și dacă, din greșeală, se întâmplă vreo nenorocire, avem la îndemână bocitoarele profesioniste, care se tânguie cu zece rânduri de lacrimi și-și smulg părul din cap fără a-l cunoaște pe răposat…
După ce au făcut bășcălie de socialismul
științific, de economia de piață, dar și de salamul cu soia, ai noștri nu mai pot fi opriți așa ușor. Ascultați-mă bine: dacă ne-am întâlni, pe undeva prin munții Afganistanului, cu inamicul nr. 1 al omenirii, acesta n-ar avea nici o șansă.
I-am spune bancuri cu Bulă până ar muri de râs.
Cum sa citezi
Ghinea Nouras Cristian. “Alienarea la români.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2004/03/alienarea-la-romaniComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RHRHRadu Herinean✓
FDMai mult nici nu se cade să zic, ai spus tu totul. Poate doar un lucru - Stii ce m-am gândit c-am putea să-i mai facem inamicului nr. 1 în timp ce-i spunem bancuri cu Bulă? Să-i dăm să mănânce mămăligă rece cu praz.
GCPS În altă ordine de idei, am intrat pe Agonia la sugestia prietenului Elvis Dobrescu. Site-ul este minunat, este un adevărat for de dezbatere civilizată, lipsită de patimile și prejudecățile \"triburilor\" literare ce se nasc în jurul a varii reviste, revistuțe și cenacluri. Felicitări!!
RHspor la scris.
VTAcum despre text. Și eu am cam rămas cu întrebarea \"Care-i faza?\" Mai ales că finalul mi se pare puțin cam \"din alt film\". Cred că poate n-ar fi rău să mergi mai adinc în analiza substratului melodramatic al sinuciderii la români. Este susceptibilitate la spectacular? Este nevoia de semnificație a morții în mijlocul lipsei de semnificație e vieții (pur existențialsm)? Este o lipsă endemică de frică de Dumnezeu sau de moarte? Este vorba de un filon zamolxian?
Textul tău îmi pare mult un fel de relatare. Și așa și este. Un articol. Este însă și un subiect excelent de eseu.
GCGCGC
SOCred ca acest text merita sa fie citit de cat mai multi, asa ca iti acord o steluta.
SINUCIDEREA LA ROMANI
Romanul este smecher tare
Si stie sa-si aline chinul
De vreme ce la suparare,
L-ar sin...ucide pe vecinul.