poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1566 .



Pe munte, înspre Mediul Creierului
proză [ Ştiinţifico-Fantastică ]

Colecţia: science fiction

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tulceanul ]

2010-04-27  |     | 




Pâinea cu semințe neagră, pădurea de brazi ne înghițise pe mine și pe George într-o clipită a serii. Intrau copacii precum plăsele în beznă. Ne-am ferit. Am servit numai coaja acelui codru, luând-o în sus pe potecile schiorilor și ale vânătorilor. Fusese atât de cald ziua, încât soarele se turtise, își aplatizase orbita și nu mai voia să înainteze prin cosmos.
- Discul soarelui se lasă ca balega pe umerii noștri – spuse George. Uite, ce-i asta? Găinaț de soare la asfințit, pată de uliu sau vulture? E cam alb-verde. Seamănă cu flegma dorsală a pescărușilor argintii de la Tulcea sau a albatroșilor de la mare.
- Pe mine m-a pictat pe Ștefan cel Mare, în dreptul magazinului Tomis, chiar de Izvorul Tămăduirii. Știi ce noroc am avut pe urmă? Frate, mi-a mers ca pe roată prin București. Mi-am schimbat coordonatorul științific pentru lucrare. Am cumpărat unei colege un buchet de trandafiri imenși în scuarul universitar, din față de la Intercontinental. Ea, Carmen, termina și, absurdul farsei e că trandafirii ăia imenși, roșu putred, miroseau toți! Miroseau mortal.
- Și eu, ce să mai fac așa găinățat chiar și pe firele scurte de păr, sau cu vesta asta albită de vulturi? Mai am eu nevoie de noroc acolo unde mergem ? Păi în Mediul Creierului e o plăcuță atârnată la intrare. Știi ce scrie pe ea, Dragoșe?
- N-am de unde să știu. Dacă ai mai fost, știi prea bine. Iar dacă nu, atunci cu siguranță o pui chiar în timp ce-mi spui acum!
- Nu inventez deloc. Am fost deja, acum o săptămână la Mediul Creierului! Parcă e la capătul pământului… Hic sunt leones. Am întâlnit și un nou blog, parcă din Iași:

“HIC SVNT DRACONES
BLOG DESPRE A FI ÎNTR-UN FEL. CÃLÃTORIE”

Am trecut prin mediul acela amniotic dinăuntru, o să vezi și tu cum e… Pe o hartă turistică a peninsulei și a arhipeleagului său de pe blog scrie așa:
1. My-Space – adică toate drumurile artei adevărate duc la Mediul Creierului.
2. The Icy North (Yahoo. Windows Live).
3. Reunion Dot Com.
4. Classmates Dot Com.
- toate astea ar fi pentru Peninsula Fericiților…

a) Noob Sea.
b) Gulf of Youtube.
c) Sea of Culture.
d) Ocean of Subculture.
e) The Blogipelido.
f) Sea of Memes (MM).
- toate astea pentru arhipeleagul înconjurat de Subcultură…

Iar în metatext:
i. Here be Anthrophomorphic Dragons.
ii. Wikipedia Project.

Pe plăcuță scrie că numai cine ocolește satul ajunge să mănânce rahatul. Adică fii prost deștept, că prostul prostii vede și tot învață, iar deșteptul numai la adevărata deșteptăciune a lui nu se gândește.
- Dacă stau și mă gândesc, e scris adânc pe tăblița din Mediul Creierului. Filosoful intră în categoria prostului.
- Exact. După cum spune preceptul delphic, adoptat și de Socrate, ori de către Platon, primii proști care au intrat ca artiști-filosofi în scripte ori cripte. Cunoaște-te pe tine prostule, că tot prost vei rămâne toată viața. Abia pe urmă o să te deștepți.
- George, dar e exact ce spunea și apostolul neamurilor. Că aici le vedem toate ca prin ghicitură. Iar când ne vom elibera, vom privi și fețele lucrurilor, spărgând oglinda mincinoasă, ochii poftelor.
Și, ca să nu fie vorba mea degeaba, am scos ceva din geantă, întinzându-i.

Trebuia să ajungem la o cabană abia construită, Mediul Creierului, la cota 2000.
Îmi luasem geanta dublă de Karlsberg. Negrul și verdele de pe ea mă obsedau de trei săptămâni. În cele din urmă am cumpărat-o. Ce să vezi înăuntru, când ajunsesem acasă de la supermarket? M-am ales, drept bonus cu multe cutii de bere. În total, o duzină.
George e foarte bucuros, acum, pe drum de munte, când i le-arăt arăt pe toate. Erau puse șase într-un plastic, șase în celălalt. Îi dau și lui, să le poarte ca pe-un trofeu, în compartimentul de jos al rucsacului său înalt, cu bară de oțel.

- Ce aprovizionat ai venit, Dragoșe! Să știi că la intrare în Mediul Creierului o să lăsăm două cutii de Karlsberg. Cerberului badyguard îi cam place să ia la bord așa ceva. Iar Beatricei, care verifică pe fiecare nou venit, o să te caute până și după șlițul bucilor dacă n-ai ascuns ceva interzis.
- Nici acolo, sus, nu mai are voie omu’ să ia ceva cu el?
- Nu. Pentru că actualul guvern are de gând să facă din România un aromat Paradis al poliției traficului de influență și de carne vie macră, dându-ne să tragem linii de stupefacție generală.
- Lasă, c-o să-i fac Beatricei o poezie, ori îi zic numai un cânt din a doua parte a “Purgatoriului” lui Dante Alighieri și o să mă ia drept Florentinul său.
- Lasă-l pe Florentinul ei, că își face mereu veacu’ în Mediul Creierului. Păi cine crezi că a construit cabana piatră cu piatră, bârnă cu bârnă, pe-un suport metalic, scobind stâncile ca un burghiu din „Dune”? La Duminica Tomii, acum în 2010, totul a fost gata!
- Hai, nu mă-nnebuni, toată iarna asta, până după Paști, numai asta a făcut el?... Iată explicația plecării intempestive de-atunci a Florentinului, la începerea weekendului negru pentru națiune. Ar fi trebuit să-l anunțe cineva dispărut pe 6 decembrie, de la vot.
- Are Florentinul un tupeu fantastic. Ascultă-mă ! Știi că el se lăuda în ultimul timp că scria la niște opere dramatice. Piese de teatru cu schepsis.
- Da, mi-a zis de asta cam de trei ori, din vara lui 2009 până toamna târziu. Ce tupeu găsești tu, George, în asta?
- Problema este că, foarte pesibil, el le scria de mult, din mers, pe banda rulată a lui Moebius. Trecea scena prin el, așa ca pe un opt din data nașterii sale, 28 august (la cinci zile după Eliberarea-Ocupație din ’44), iar apoi tăia pe din două, de sus în jos, prin ficați, pe orice spectator nedorit de el… Nu pe hârtie, nu la calculator. Putea să redea scenele și tablourile imediat, din capul său ras vara și vâlvoi iarna. A scris și jucat toată viața o grămadă de scenete, macabre, comice, absurde, pantomime, circ în regulă. Indiferent că era fluierat înainte de a-și începe numărul. Și acum ce crezi că face acolo, unde mergem? Nu prea și-a schimbat defectul profesional, de dramaturg apocaliptic. Florentinul improvizează un joc terifiant de-a Creierul și descreierații săi.
- Pe bune, băi?
- Te-am păcălit eu vreodată, Dragoș dragule? De fapt îl așteaptă pe amicul său Nicki Nămolescu, fiindcă ăsta l-a izolat pe el, de l-a făcut să intre în propriul Mediu al Creierului. Îl așteaptă pe Nickipercea ăsta de la ONU, să vină cu picioarele înainte și prin Bellu, că prea se plimbă prin Paris și dă numai de teama excomunicării unanime vreo raită prin România, ca să-și adune grămezile de bani, de la redacție, de pe la edituri, de la Univeristate și din câte alte locuri înnămolite de el. Când va fi azvârlit, în sfârșit, pe treptele interioare ale Muntelui Vrăjit, mușcat de către Cerberul badyguard și căsăpit de Euridicea literată care îl așteaptă moartă și ea din acest an, 2010, o să-și verse toate conturile din străinătate, numai ca să mai fie lăsat pentru un an-doi, afară. Însă Florentinul o să-l ia pe Nicki Banditu de falca lui tremurătoare, care-i seamănă mult cu cea de murenă, dânduâ-i o chelfăneală, soră cu moartea. Și n-o să-i zică decât două cuvinte :
- Stai jos și scrie! Îl va face din nou Catindat USR, să se realegă pe tron!
Îl va pune să învețe cu ce se mănâncă poetica, precum și respectul față de toți artiștii morți, oamenii de cultură vii, sau tinerii scriitori pe cale de-a debuta fără pile.
- Uite-ți biblioteca ! – îl va pune pe Nicki cu burta pe cartea pe care a cam neglijat-o.
Din ea s-ar putea să-i mai lăsăm doar niște capitole, din trei volume ale “Arcăi lui Noe”. În rest nimic. Să rescrie tot, că-i prost scris. Iar aici, În Parnasul numit și Mediul Creierului nu primim proscrișii artei, chiar dacă se pretind ei mari critici!


.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!