Inchinare
de Vintila Horia(2003)
1 min lectură
Mediu
Prin targuri,Doamne,sufletul mi-alunec
Si printre oameni in zadar Te caut.
Mi-e glasul rupt si ragusit:un flaut
Cu sufletul rapus de prea mult cantec.
Te-astept in dimineti intunecate,
Prin zgomotul rascrucilor umblate
Si-am obosit de cand Te caut Doamne,
Prin zvon de ierni si prin uscate toamne.
Nu vezi? Sunt singur si prea greu mi-e scrisul
De-a nu Te fi-ntalnit pe nici o cale.
Da-mi semn sa-nchin Minunatiile Tale,
Condeiul greu,poemele si visul.
Fa-mi glasul drept si coardele sonore,
Cuprinde-mi fruntea-n maini de aurore
Si lasa-ma pe albul unei pagini
Sa ma culeg sfios dintre paragini.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vintila Horia
- Tip
- Poezie
- An
- 2003
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vintila Horia. “Inchinare.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vintila-horia/poezie/inchinare-39325Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.