Corpuri libere
din Copilul tuns zero (1992)
de Vasile Petre Fati(2010)
1 min lectură
Mediu
Munții pe care i-am văzut într-o dimineață de iarnă
Erau asemeni unui om sărac.
Mi-a fost milă de ei și le-am dat să mănânce
Și apă le-am dat, ca să bea.
Cu basca și cu bocancii de munte
Păream un poet care se mulțumește cu furnici
Și cu o partidă de șah, la ora prânzului.
Când seara s-a lăsat am plecat cu primul tren
Și ca să beau ceva am coborât, mai apoi.
Era o haltă ca oricare alta,
Cu o bancă de lemn la intrare.
M-am gândit că oricine poate să vină aici
Ca să-i dau viața mea, de tot,
Ca pe un bănuț cu care nu ai ce face.
Și pentru că nu a venit nimeni în micul orășel de munte
Ca să-mi ceară lucrul acela de nimic
De care eu nu mai aveam nevoie,
Am băut, am mâncat, m-am înveselit.
Cu lacrimi în ochi mi-am privit viața,
Ca pe un bănuț,
De care ai nevoie pe un drum de seară.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Petre Fati
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Petre Fati. “Corpuri libere.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vasile-petre-fati/poezie/corpuri-libereIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.