Îngeri și sfinți
(din volumul Via Dolorosa)
de Vasile Moldovan(2006)
1 min lectură
Mediu
Pe coala albă
aripa unui înger
îmi poartă mâna
Săruturi șirag –
degetele sfinților
înmănușate
Slujba de Paști:
sfinții nu mai au aer
de-atâta lume
Tăcere în cer:
Serafimii ascultă
Privighetoarea
Prima solistă
în corul îngerilor:
o ciocârlie
Fum de lumânări...
bărbi răvășite de sfinți
la ceas de rugă
Lângă icoană
ruga cerșetorului
tot fără răspuns
Blazonul casei:
mănunchi de spice coapte
sub iconostas
Deșartă casă –
tăind felii liniștea
singurătății
Îngeri izgoniți,
nemaifiind loc în cer
au umplut parcul
Înger păzitor
iluminând icoana...
biet enoriaș
Ceasul de rugă:
la icoană în genunchi
însuși îngerul
Pruncul strunind
zmeul de hârtie
îi cresc aripi de înger
Murmur de înger:
își încălzește glasul
privighetoarea
Copil în genunchi...
privirea din icoană
caldă pe creștet
Iazul satului:
lângă cârdul de gâște
îngeri la scaldă
Șoapte de înger
sau cântecul lebedei
în chip de ecou?
Pe zid, sub icoană
umbra unui copil...
sau poate un înger