Spitalul Municipal
(din volumul Via Dolorosa)
de Vasile Moldovan(2006)
1 min lectură
Mediu
Bătrânul gârbov...
povara amintirilor
îndoaie cârja
De atâta plâns
s-au topit ochii
omului de zăpadă
Maternitate –
pruncul sorbindu-i mamei
strop cu strop, sufletul
După culcare...
sub pomădate peruci
părul și mai nins
Sub pat, un greier...
abia spre miezul nopții
sună stingerea
Pasărea nopții...
lama bisturiului
ca o oglindă
În podul palmei
adastă un fluture.
cât o fi pulsul?
Soroc de viață:
sufletul unei omizi
călător spre cer
Doină de jale...
Moartea cântă din osul
nenăscut încă
Ora de vizită –
venele tot mai subțiri
ca iarba, toamna
Trupul – o ruină:
sufletul – iarbă verde
sub dărâmături
Șovăie vântul:
cârja pacientului
va rezista oare?