Păianjenul și viermele de mătase
de Vasile Militaru(2006)
1 min lectură
Mediu
Păianjenul și viermele de mătase
Păianjenul ce s\'aciuase
În ungherul unei case,
A văzut un vierme mic
Torcând fir de borangic.
Au trecut: o săptămână, două, trei, cinci săptămâni,
Până când maestrul faur, -
Tot muncind de azi pe mâni, -
Isbuti să-și fac\'o casă cât un degetar de aur.
Însă până să se\'nchidă
Viermele în a lui casă, prefăcut în crisalidă, -
Pântecosul de păianjen râse, o bucată bună,
De maestrul ce torsese fir din soare și din lună
Și i-a zis: - Pentru\'o alună,
Ai muncit mai mult de-o lună, -
Pe când mie nici nu-mi pasă,
Că\'ntr\'o clipă fac o plasă,
Ce cuprinde\'ntreaga casă,
Iar când mă găsesc în pod,
Fac, bădicul meu nerod,
Nu o plasă, - un nevod.
- Știu, - răspunse făr\'să muste,
Viermele, -dar a ta plasă,
Bună-i doar să prindă muște,
Ca să ai mereu la masă
Hrană grasă, -
Pe când eu, biet, fac mătasă!
Suntem deci, într\'un cuvânt:
Unul - drac, iar altul - sfânt!
Și nu știu cine-ar fi tântul
Care-ar vrea să-ți facă placul,
Susținând că tu ești sfântul,
Iar eu dracul.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Militaru
- Tip
- Poezie
- An
- 2006
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Militaru. “Păianjenul și viermele de mătase.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vasile-militaru/poezie/paianjenul-si-viermele-de-mataseIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
