Purtătorii torței
de Vasile Militaru(2009)
1 min lectură
Mediu
Spre voi, azi, purtători ai torței, durutul suflet mi\'l îndrept,
Căci soartă bună pentru țară, doar de la voi am drept s\'aștept...
În codrul Neamului, - în care s\'a\'ntins atâta putregai
Și însuși vântul primăverii n\'aduce decât \"of\" și \"vai\",
- Azi, numai voi urcați spre soare, -biruitor și verde crâng,-
Și-ași vrea, la pieptul plin de doruri, cu mii de brațe să vă strâng!
Copii ai lipsei și-ai durerii, înghesuiți prin vechi mansarde,
Al căror foc nu arde\'n vatră, dar sufletul ca smirna arde;
Flămânzilor, a căror hrană adesea\'i un pătrar de pâine,
În voi, -cu spade mari de flăcări,- eu văd Arhanghelii de mâine,
Arhanghelii ce-or pune capăt atâtor suferinți nedrepte
Și\'ntregului dezmăt ce cântă pe-ale nemerniciei trepte...
Sus torța sufletelor voastre, copii cu suflete curate,
Ca să puteți curma tot jaful, să faceți plânsului dreptate!...
Să umpleți ocnele, pe viață, cu-acei nemernici și misei
Ce\'nfometează țara toată, ca să se ghiftuiască ei!...