Bălcescu murind
de Vasile Alecsandri(2003)
1 min lectură
Mediu
De pe plaiu-nstrăinării,
Unde zac și simt că mor
De amarul disperărei
Si de-al țării mele dor,
Văd o pasăre voioasă
Apucând spre răsărit
Si o rază luminoasă,
Si un nour aurit.
“Păsărică zburătoare
Unde mergi cu dorul meu?”
“Am solie-ncântătoare
De la sfântul Dumnezeu
Să duc glas de armonie
Tărmurilor românești
Si să scald în veselie
Inimile ce jălești !”
“Rază vie, călztoare,
Unde mergi cu dorul meu?”
“Am solie-nvietoare
De la sfântul Dumnezeu
Să depun o sărutare
Pe al țării tale sân
Si să duc o alinare
Jalnicului tău suspin.”
“Nouraș pătruns de soare,
Unde mergi cu dorul meu?”
“Am solie roditoare
De la sfântul Dumnezeu
Să mă las în Românie,
Ca să crească mii de flori
Pe frumoasa ei câmpie
Ce o plângi adeseori !”
“Du-te rază strălucită,
Dute mică păsărea,
Si pe țara mea iubită
Mângăiați-o-n lipsa mea !
Iar tu ,nour de rodire,
Fă să creascz-n sânul său,
Cu verzi lauri de mărire.
Floarea sufletului meu !”
