Așteptare
din Poeme noi (1963)
de Tudor Arghezi(2010)
1 min lectură
Mediu
De când nu mai trece streina
Rămâne pustie grădina.
Lăstunii se-ntorc să mă vadă
Copac desfrunzit în livadă,
Rotindu-se stol -
Și cântă și vântul a gol.
Dar vântul, zăbav,
Răspunde:-i bolnav.
Șoptește prin spini o-ntrebare:
Ce are? Ce-l doare?
Că nici el nu știe,
Nătâng între foi de hârtie.
Dar crinii-mbrăcați în panglici,
Pe cârji de irozi și vlădici,
Se roagă-n sobor pentru mine,
În isonul maicilor schivnice-albine.
Biserică mare, grădina
Așteaptă? Mai vine streina?
Să vină,
Cu pasul înalt, de tulpină.
Așteaptă-n pridvoare,
Ca două altare,
Duminica de cununie?
Așteaptă streina, din zori, să mai vie?
Să pui, între iezi și albi porumbiei,
Nuntașii de față și marturii mei,
Inelul în degetul ei?
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tudor Arghezi
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Arghezi. “Așteptare.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/tudor-arghezi-0025555/poezie/asteptare-13963989Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.