Lumea lor!
de Ștefan Octavian Iosif(2005)
1 min lectură
Mediu
Când pisica nu-i acasă...
Doarme dus sfânt\' Niculae
În vestminte argintii,
Dar ce colb e în odaie
Și ce zarvă de copii!
Au rămas stăpâni în casă,
Toată lumea e a lor!
Unu-i cocoțat pe masă,
Altul joacă-ntr-un picior.
Uite popa, cum îngână
Liturghia... Doi se bat.
Un ștrengar c-o vargă-n mână
Strigă parcă-i împărat!
O sprințară de fetică
Se hlizește la oglindă...
Nu le pasă de nimică...
Dar ce tropot e în tindă?
Ca de ipsos stau de frică...
Oare cine-o fi intrat?
Ochii nimeni nu-și ridică,
Nici chiar marele-mpărat!
Vântul fuse?... Cine este?
Ori vreunul din părinți?
Ce tăcere făr\' de veste!
Smirna-s... diavolii de sfinți!
În privaz, sfânt\' Niculae
Doarme, parcă nici nu știe!
Numai colbul din odaie
Joacă-n raza aurie...