Liniște
de Ștefan Octavian Iosif(2005)
1 min lectură
Mediu
Fantastic joacă rândunici zglobii
În cerul plin de umbră și lumină,
Și-i liniște adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii...
Cu brațele sub cap, ce bine mi-i
Cum stau așa, în liniștea divină:
Pământu-i cald și cheamă la hodină,
Întocmai ca o mamă pe copii...
Pământ, bătrână gazdă primitoare
A tuturor trudiților din lume,
Ce bun ești tu în zilele cu soare!
Tu-i hodinești, i-adormi, îi legeni lin
La sânul tău, și nu-i întrebi de nume,
Nici unde merg, și nici de unde vin...