Harpistul
de Ștefan Octavian Iosif(2005)
2 min lectură
Mediu
\"Wer nie sein Brot in Tränen ass...\"
GOETHE
Răsare vechiul soare iarăși
Și trebuie să-mi părăsesc
Din nou acuma adăpostul,
Să-mi cat pe ziua de-astăzi rostul —
Vai, cine știe de-l găsesc!
Pe uliți, umbre zgribulite
Ici-colo, tot mai des răsar—
Chemați de strigătul vieții,
Grăbiți prin ceața dimineții,
Trec oamenii la muncă iar.
Cu pasul hotărât aleargă
Ici un copil, ici un bărbat —
Sunt veseli; unii râd sau cântă,
Căci fiecare are-o țintă
Și-un vis, de care e purtat.
Se duc, și trist le cat în urmă
În colț de stradă cum dispar —
Orice noroc, orice plăcere
Mi-ascund o tainică durere
Și-aduc în ochii-mi lacrimi, iar!
Mă simt așa, pe zi ce merge,
Tot mai pierdut, tot mai străin,
Ș-ades m-ademenește gândul
Să-mi fac pe lumea asta rândul,
Că sunt sătul de dor și chin...
Dar totuși nu mă-ndur de moarte,
Când glasul ei misterios
Mă cheamă blând și mă-nfioară
Și-n toate câte mă-mpresoară
Resimt un farmec dureros.
Că nu știu, ah! cât ești de dulce,
Viață, cei ce-o zi n-au fost
Dați frigurilor foamei pradă
Și nici n-au tremurat pe stradă
O noapte fără adăpost!
Nici cei ce n-au purtat blestemul
Iubirii fără de noroc,
Cei ce uitați de lumea întreagă,
Orfani de-orice ființă dragă,
N-au rătăcit din loc în loc...
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 215
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Octavian Iosif. “Harpistul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/stefan-octavian-iosif/poezie/harpistulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.