Doi prieteni
de Ștefan Octavian Iosif(2005)
1 min lectură
Mediu
S-a stins pe uliți cel din urmă zvon.
Arar un pas răsună monoton
Pe trotuarul luciu și pustiu...
La colț, în umbră, micul vizitiu
Așteaptă un tramvai întârziat:
El și căluțul lui, doi bieți fârtați,
Bătuți de vânt și ploi,
Ce bine se-nțeleg ei amândoi!
Pe după gât el i-a trecut un braț,
Și fruntea și-a-ngropat-o-n coama
Tovarășului credincios și blând...
Iar calul, nemișcat și el de teama
Să nu-i alunge visul prea curând,
Ciulește doar urechea, când și când,
În liniștea târzie ascultând...
Și ninge peste ei și nu-și dau seama.
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Octavian Iosif. “Doi prieteni.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/stefan-octavian-iosif/poezie/doi-prieteniIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.