Penitență alpină
din ant. O mie și una de poezii românești
de Simion Stolnicu(2010)
1 min lectură
Mediu
Muntele-numără pe degete de brazi
Stolurile duse și circular agită
Să le prindă iar, plasă plumbuită,
Dar prinde numai fruntea lui. Tot azi
Se dărâmă-ntr-însul fântânile;
Punți rostogolite-n piept i se înfig,
Zvârlindu-i din spume, pe lavă tare-n frig,
Inima lui - păstrăv - s-o poți lua cu mâinile...
De-acum, sub umăr, veșted îi și rebegi
Un pietrar cu vinele date cu brumă
Purtând în palme plină de mălai și humă,
Cruciulițe unde vrabia păși.
Și lăcrămează muntele tămâie
Fiecărui mort și cuibar părăsit,
La fiecare rană din care i-a fugit
Să-nfrunte-aievea vremea, o statuie...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Simion Stolnicu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Simion Stolnicu. “Penitență alpină.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/simion-stolnicu/poezie/penitenta-alpinaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.