Câte strofe și versuri are „Clopotele"?

Poezia „Clopotele" de Otilia Cazimir are 7 strofe și 35 versuri.

Clopotele

1 min lectură

Mediu

Clopotniți sure, cuiburi pentru vânt,

Cu trepte măcinate de vreme și de cari,

Săpate-n inimi calde de stejari,

Și-atât de vechi, că parcă-s de pământ.

În bolțile de piatră scunde,

Doar întunericul părăginit s-ascunde

Prin pânze de păianjen colbăite,

Sub grinzi pe unde trec, pe nesimțite,

Fantomele frânte, fumurii și reci

De lilieci, -

Și stă acolo toată ziua neclintit,

Până încep să pâlpâie-amorțit,

În țintirim cu lespezi și cu scai,

Luminile verzui de putregai.

Atunci, clopotnițele mari de scrum

Răstoarnă întunericul din ele-n drum.

Acolo sus, sub grinzile-afumate,

Dorm toată noaptea clopotele grele,

Flori negre de aramă răsturnate,

Dar când se uită soarele la ele,

Încep, odată toate, să-și clatine sub cer

Staminele de fier.

Și cântecele lor de tuci

Întârzie prin bolți, s-anină-n cruci,

Trezesc ecouri vechi prin paraclise

Și bat în toate geamurile-nchise.

Apoi se-ntorc, curate și cuminți,

Că le așteaptă stranele cu sfinți,

Și Duhul Sfânt, ce-n chip de porumbel

Se leagănă-n pridvor

Legat de-un lănțisor.

Iar Maica Domnului, fiindcă-i primăvară,

Întinde o mână subțirică, bizantină,

Să prindă-n vârful unei lumânări de ceară

Un pui de flacără, cât o albină.

Otilia Cazimir. “Clopotele.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/otilia-cazimir/poezie/clopotele-134215

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.