Dorinta
de Octavian Goga(2002)
1 min lectură
Mediu
Departe-as vrea de-aici să vii,
In alte lumi senine,
In dimineata de Florii
Să mă cunun cu tine.
Să ne-asezam în sat la noi,
S-avem în deal o casa,
Să fiu cel mai cuminte-n sat,
Si tu, cea mai frumoasa.
Să vie si mama la noi,
Ca-i necajita tare,
Să aiba tihn-un an ori doi
Ori cât pământ mai are.
Acolo să traim în munti
De cât trai avem parte,
Satenii seara să-i adun
Si să le spun din carte:
Ca sunt din neam imparatesc,
Din tara-ndepartata,
Ca tot pamintul rotogol
Era a lor odata...
Si ca azi oamenii-nvatati
Asteapta să se nasca
Un tinar crai coboritor
Din legea romaneasca.
Copiii nostri să-i inveti
Tu: Crezul... Nascatoarea...
S-ajung să-i vad cântind pe toti
In strana, sarbatoarea.
Atunce, impacat cu rostul
Acestei lumi deserte,
Să mor, să-mi zica satu-ntreg
Un: \"Dumnezeu să-l ierte!\"
Iar popii nostru-ntimplator
Vreun oaspe-atunci să-i vie:
\"Pe cine-ngropi, parinte, azi ?\"
\"Pe-un om de omenie!...\"
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Octavian Goga
- Tip
- Poezie
- An
- 2002
- Curent
- Tradiționalism
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Octavian Goga. “Dorinta.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/octavian-goga/poezie/dorinta-31702Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.