Muntele cu dragoste
de Nina Cassian(2009)
1 min lectură
Mediu
Ce zgomot făceau pasărea și ploaia!
În geam, în mîini, cerul mare spărgea!
Am supt covorul, rufele și ce mai rămînea -
Noi amîndoi umpleam toată odaia.
Noi amîndoi. Era vînt. Nu era.
(Cine ține minte? Cine vrea să mintă?)
Strîns ne-am ținut ca un om în oglindă,
Unul în abruptul frig al altuia.
Mai plouă și acum - auzi? - în grup de munți.
(Brazi de apă neagră, coifuri de burgunzi)
Pasărea asurzitoare, ciocul de tablă
Crestează pe stîncă fosila ei slabă.
Unde sîntem acum? În gaura frunții?
Fără noi doi, înnebunesc munții!