Pe câmpul de piatră
de Nichita Stănescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Pe campu-nghetat caii mureau, cate unul,
in picioare, cu ochii deschisi, de piatra.
Vantul ii rasturna pe rand, cate unul,
bubuiau pe rand, cate unul,
ca pe-o nesfarsita toba de piatra.
Eram copil pe-atunci, mi-era frig,
si priveam, clantanind, picioarele lor paralele,
cu potcoavele-n aer, aburind de frig...
unu, doua, trei, patru, numaram clantanind de frig,
picioarele lor paralele.
Nu ma mai gandeam la nimic.
Mama s-a dus la oras si-o sa aduca paine.
Peste tot e numai zapada... cai... si altceva nimic
...patru, cinci, sase, sapte, si altceva nimic.
De-ar veni odata cu paine!