Cuvântul
de Nichita Stănescu(2003)
1 min lectură
Mediu
A fost odată un cuvânt atât de frumos
încât se prefăcea în obiecte lucioase,
dând mâinii rupte nobil os
și crivățului – oase.
Nu cred că el era rostit
anume în vreo limbă
sau vreun copil l-a fost găsit
pe când dormea pe-o stâncă.
Și nici în creierul zburând
nu cred, al unei păsări –
de-acolo-n jos peste pământ
să fi căzut în zarzări.
Se pare că a fost cândva
doar un cuvânt pe lume...
Care-o fi fost și când a fost
și ce cuvânt anume –
Nu știm.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2003
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Cuvântul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/cuvantulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.