Cina generala
de Nichita Stănescu(2003)
1 min lectură
Mediu
Vezi, imi spuse el,
vine un moment in care durerea se schimba in indiferenta
si nenorocul
in obisnuinta.
Nu-ti mai pasa cine stie ce, -
si un fel de liniste
incepe sa te cuprinda.
Te surprinzi, imi spuse el,
privind prin brazi, prin cai,
prin ocean si prin alte multe
ca prin sticla.
Al tau si al fiecaruia, -
imi spuse el,
nu se mai sprijina.
Fosta dragoste, foamea,
strigatul, imi spuse el,
par impartite la o cina generala.
Ah, dar existenta fiecarui individ, imi spuse el,
este nesfarsita si mareata.
Resturile ei nu dureaza decat o secunda,
iar intinderea mortii, nici atata.