Baladă
de Nichita Stănescu(2003)
1 min lectură
Mediu
Era un bot mare de cal
și, Doamne, ce dinți mari avea.
Căderi de meteoriți în aval
dantura lui albă era.
El botul cel mare și lung
ah, Doamne, cum și-l înclina
și dinții cei albi, nibelung,
Doamne, un cal nibelung
cred că era.
Și totuși nu-s iarbă nu, nu.
Nicicând n-am fost iarbă, ah, Doamne...
Și totuși ce bot nesfârșit arăta,
ce cal nibelung îmi părea
că vrea să mă pască, ah, Doamne.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2003
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Baladă.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/baladaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.