CORTEGIU
de Nichita Danilov(2005)
1 min lectură
Mediu
Femei purtând vagin în loc de ochi și gură
dansând-cântând prin față ne trecură
și noi stăteam tăcuți tânjind la trandafiri
cu ochii larg deschiși peste clădiri
Fecioare albe se aplecau peste pervaz
din turnuri lungi și gingașe, cu ceas
Înveșmântați în mantii negre, grele
păream a fi un fel de pelerini
cu lumânări aprinse și sfeștnice în mâini
Cu zale roșii falnic încinse peste piept
purtând pe creștet fiecare
un tron preînțelept
în care ședea torcând picior peste picior
Înaltă Primadonă, o, surâzând încetișor
Fuma
suflând tot fumul sus, o, sus
în ochii goi și triști
ai lui Iisus
Și noi treceam tăcuți pe lângă mașini și semafoare
cu șerpi bolnavi încolăciți
pe mâini și pe picioare
Fecioare albe
se aplecau peste ferestre
zvârlind în calea noastră
clepsidre fără veste
Înveșmântați în mantii negre, grele
păream a fi un fel de pelerini
cu lumânări aprinse
și sfeștnice în mâini