Zeii asfixiați
de Mircea Dinescu(2006)
1 min lectură
Mediu
Dă-mi doamne totul numai pe din două
spânzurători cu funie de maci
iubite credincioase doar când plouă
și libertate ghemuită-n saci.
Prunc desuet - prin spartele artere
tramvaie roșii curg spre-un vechi oraș
unde-au murit căruțele cu mere
caii de lut cocliții căruțași.
Un monstru-ar trebui din munți pe schiuri
purtând disprețul haitei lui în bot
duhnind a sănătate și rachiuri,
să fecundeze fragedul robot,
Să facă fierul viermi s-aud betonul
scâncind ca un copil la temelii,
să se ridice revoltat coconul
din fluturii atomici și zglobii
să înflorească-a noua oară prunii,
oh veac înnebunit și patruped
vreau să mai văd chiar coborâți pe funii
zeii asfixiați în care cred