La nunta mortii mele
de Mircea Dinescu(2004)
1 min lectură
Mediu
LA NUNTA MORÞII MELE DACÃ-I NUNTÃ
s-or bucura mai mult viermii săracii
prietenii mi-or lăuda colacii
mi-e-aproape silă dar mă și încântă,
căci am să cad îmbătrânit la mese
de boala vinului fără de leac
purtând la gât ghiuleaua unui veac
și mângâiat printre zăbrele dese.
Sori migratori trec cu grădini în gheare
și nici nu știu de care să m-agăț
pântecul maicii mi-a promis răsfăț
și-acum buimac ca musca-n felinare
văd că nu pot călca desculț pe mare
iar raiu-i la un azvârlit de băț.