Adolescență
de Mihu Dragomir(2006)
1 min lectură
Mediu
Vânt, dumbrăvi, și optsprezece ani ...
Strada cu salcâmi sau cu castani,
primăvară-n balta renăscută,
zile ce-amintirea le sărută ...
Fată cu mijloc de violină,
unde-i cartea noastră de latină,
mîzgălită, printre ablative,
cu distihuri șchioape și naive ?
Adunai în ochii viorii
netraduse cărți de poezii,
și în mersul lin, de căprioară,
caligrafiai o rimă rară ...
Dunărea-și plimba în funduri stele,
noi le număram, plutind cu ele,
amețea, de-atâția nuferi, luna
și-nvățasem vorba : totdeauna.
Se-arcuiau din sălcii catedrale,
luntrea noastră se pierdea, agale,
către-o țară de tăceri și stuh.
Gânduri – pescărușii din văzduh.
Sărutarea, caldă și învoaltă,
avea gustul murelor de baltă,
dulce-nsângerată și-amăruie,
anafor ce din străfunduri suie.
Pe nisipul plăjilor de aur
soarele ne-a-ntins cununi de laur,
fata mea de Dunăre și șoapte,
fata mea cu păr de miazănoapte ...
Hei, dumbrăvi de vise și castani,
vânt, nisip, și optsprezece ani ...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihu Dragomir
- Tip
- Poezie
- An
- 2006
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihu Dragomir. “Adolescență.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/mihu-dragomir/poezie/adolescentaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.